Intervenţia aeriană din Libia adună reacţii pro şi contra

Intervenţia aeriană din Libia adună din ce în ce mai mulţi aliaţi, dar şi reacţii de respingere.

Iranul condamnă intervenţia militară din Libia, afirmă ayatollahul Khamenei, apreciând că ţările care participă vor să pună mâna pe petrol.

Premierul rus, Vladimir Putin, a numit Rezoluţia 1973 a Consiliului de Securitate ONU defectoasă şi greşită, pentru că "permite orice şi seamănă cu un apel medieval la cruciadă".

Potrivit corespondentului nostru Alexandru Beleavski, premierul rus a mai declarat că bombardarea Libiei nu apără populaţia civila, ci dimpotrivă provoacă victime în rândul acesteia.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, s-a delimitat, totuşi, de poziţia lui Vladimir Putin, considerând că rezoluţia ONU nu este greşită.

Preşedintele Ligii Arabe, Amr Moussa, care a fost de acord cu rezoluţia ONU, a criticat totuşi severitatea intervenţiei, apreciind că a făcut multe victime între civili.

În ceea ce îi priveşte pe aliaţii care au trecut la impunerea unei zone de excludere aeriană deasupra Libiei, Euronews observă că aceştia strâng rândurile şi că, pe lângă Franţa, SUA şi Marea Britanie, se alătură acum cu logistică Italia, Spania, Canada, Norvegia, Danemarca, Belgia, Emiratele Arabe Unite şi Qatar.

"România va acţiona doar în cadrul NATO în cazul conflictului din Libia", a declarat luni, ministrul de externe Teodor Baconschi.

NATO a aprobat noaptea trecută un plan de operaţiuni pentru sprijinirea ONU în aplicarea embargoului armelor impus Libiei, dar nu a decis cum se va implica efectiv, dată fiind opoziţia unor ţări membre precum Turcia şi Germania.

Miiniştrii de externe au decis noi sancţiuni asupra Libiei

La Bruxelles, miniştrii de externe ai Uniunii Europene au avut ca temă de dezbatere situaţia din Libia şi au decis noi sancţiuni la adresa Libiei.

Cel de-al treilea set de sancţiuni va fi urmat miercuri de noi măsuri care sunt cerute în rezoluţia ONU de joia trecută.

Cei 27 de miniştri de externe au decis să acorde ajutor umanitar cu mijloace militare.

Acestea se referă la evacuarea de persoane, protecţia civilă sau orice alte fel de acţiuni care ţin de acest aspect umanitar, inclusiv pe cale maritim.

Miniştri au mai subliniat că acţiunile militare în sprijin umanitar ar putea avea loc dacă ONU vor solicita acest lucru.

Europenii s-au străduit să arate unitate şi au ales cu grijă limbajul comunicatului final.

"În timp ce contribuţiile sunt diferenţiate, UE şi statele sale membre sunt decise să acţioneze colectiv şi hotărât, împreună cu toţi partenerii internaţionali, în particular cu Liga Arabă şi alţi actori din zonă, pentru ca aceste decizii să aibă efectul dorit", se arată în comunicat.

Semnele de întrebare pe care le ridică participarea separată la acţiunile din Libia a unor state membre ale Uniunii Europene au fost minimalizate de şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, care a spus că luni niciunul dintre cele 27 de state membre nu a făcut front separat în luarea acestor decizii.

Între hotărârile luate figurează şi o mai mare coordonare cu NATO, iar aici secretarul de stat Bogdan Aurescu a confirmat că România, alături de alte ţări ale Uniunii, a pledat pentru ideea de a lăsa NATO să acţioneze în plan strict militar.

De altfel Consiliul Nord-Atlantic se va reunit luni seară pentru a lua o decizie în ceea ce priveşte zona de excludere aeriană din Libia.

Comandantul american responsabil de operaţiunea militară din Libia, generalul Carter Ham, citat de BBC, a precizat că scopul acţiunii este de a proteja civilii, nu de a sprijini forţele opoziţiei.

Generalul Ham a spus că zona de interdicţie aeriană deasupra Libiei a fost extinsă pentru a acoperi o suprafaţă de o mie de kilometri, în principal pentru facilitarea operaţiunilor umanitare, dar a adăugat că nu există forţe terestre americane sau din partea coaliţiei, în Libia.

O decizie politică NATO urmează să fie luată în zile următoare.

Consiliul de Securitate al ONU se reuneşte pentru a discuta situaţia Libiei

Consiliul de Securitate al ONU se va reuni luni într-o şedinţă cu uşile închise pentru a discuta despre situaţia din Libia, au declarat surse diplomatice citate de Reuters şi France Presse, care mai spun că reuniunea a fost convocată ca răspuns la o scrisoare trimisă de Libia şi la solicitarea Rusiei.

În respectiva scrisoare, liderul libian Muammar Gaddafi acuză Consiliul de Securitate al ONU că este responsabil de agresiunile comise în ţara sa de forţele occidentale.

Şeful diplomaţiei franceze, Alain Juppé, a declarat la Bruxelles că intervenţia coaliţiei internaţionale a fost un succes şi că prin aceasta au fost salvaţi civili în Benghazi, informează corespondenta România Actualităţi la Paris, Roxana Vasile.

Primele avioane care au trecut la impunerea spaţiului de excludere aeriană deasupra Libiei au fost franceze, iar la Paris acţiunea este motivată prin dorinţa de libertate a cetăţenilor din ţările arabe.

"Popoare arabe au ales să se elibereze de servitudinea în care se simţeau de prea multă vreme închistate.

"Aceste revoluţii au făcut să se nască imensa speranţă în sufletele tuturor celor care împărtăşesc valorile democraţiei şi drepturilor omului, dar ele nu sunt fără riscuri", a precizat preşedintele Nicolas Sarkozy, cu ocazia summitului excepţional organizat la Paris în sprijinul poporului libian.