Închiderea frontierelor "nu este o soluţie pe termen lung"

Liderii din Europa Centrală şi de Est, dar şi ai ţărilor balcanice, duminică, şi miniştri de externe comunitari, luni, au reuşit să pară pentru prima dată să contureze la Bruxelles o politică comună mai coerentă privind gestionarea fluxului de imigranţi care vizează occidentul european.

În paralel cu efoturile de a stimula implicarea ţărilor din regiune, în special a Turciei, în blocarea plecării lor spre Europa continentul încearcă acum să direcţioneze resurse spre zonele de acces din Grecia, dar şi să se asugure că iarna va trece fără tragedii printre încă numeroşii refugiaţi care traversează Balcanii de Vest.

Uniunea Europeană va creşte capacitatea de locuri de primire în centrele sale şi va decide să deschidă unele noi pentru primirea şi înregistrarea imigranţilor - anunţul a fost făcut de preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, după summitul care s-a încheiat duminică noapte şi la care au participat state din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România.

De remarcat că la reuniune a sosit şi premierul Albaniei, Edi Rama, deşi ţara sa nu era pe lista celor convocate de preşedintele Juncker.

Prezenţa sa s-a justificat prin faptul că liderii iau în calcul un acord pentru crearea unei misiuni de control la frontierele Greciei cu Albania şi cu fosta republică iugoslavă a Macedoniei.

A fost convenit un plan în 17 puncte, pentru a coopera în gesionarea fluxului de imigranţi prin Peninsula Balcanică.

Printre punctele aflate în declaraţia de la summit este şi mărirea numărului locurilor de cazare înainte de venirea iernii, în centrele unde sunt primiţi şi înregistraţi imigranţii, cu scopul de a se ajunge la un total de 100.000 de locuri de-a lungul rutei din Balcanii de Vest şi Grecia.

Totodată, vor fi desfăşuraţi în următoarele zile 400 de ofiţeri de Poliţie de Frontieră în Slovenia.

Liderii au mai decis intensificarea eforturile pentru trimiterea înapoi a imigranţilor care nu au nevoie de protecţie internaţională şi intensificare cooperării privind repatrierea lor cu Afganistanul, Bangladeshul, Irakul şi Pakistanul.

De altfel, miniştrii de externe şi ai dezvoltării au convenit ieri, la Bruxelles, că UE va continua să rezolve problema rutelor migratorii şi cauzele imigraţiei, cum ar fi sărăcia, războiul, nerespectarea drepturilor omului şi instabilitatea pentru a reduce astfel afluxul de imigranţi şi pentru a elimina traficul de persoane cauzate de acesta.

Iată de ce Comisia Europeană reaminteşte statelor membre că pot să solicite declanşara mecanismului echipelor de intervenţie rapidă la frontiere.

Acesta a fost creat în 2007 şi oferă asistenţă operativă rapidă o perioadă limitată unui stat membru, care se confruntă cu o situaţie în care se exercită o presiune urgentă şi excepţională la punctele aflate de-a lungul frontierelor sale, ca urmare a unui mare număr de resortisanţi ai ţărilor terţe care încearcă să intre ilegal.

Statele membre sunt obligate să trimită poliţişti de frontieră dacă primesc o solicitare în acest sens, cu excepţia cazului în care ele însele se confruntă cu o situaţie excepţională.

Închiderea frontierelor nu este o soluţie pe termen lung - a spus preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker.

"Singurul mod de a restaura ordinea este de a tempera fluxul necontrolat al imigranţilor. Nu este acceptabil să fie redirecţionaţi imigranţii spre altă ţară. Vreau să fiu clar: nu sunt înregistraţi, nu primesc drepturi", a spus Jean Claude Juncker.

De menţionat că printre deciziile luate de cei zece lideri se află şi intensificarea operaţiunii comune pe mare Poseidon în Grecia, în special prezenţa Agenţiei de frontieră Frontex în Marea Egee şi consolidarea semnificativă a sprijinului acesteia pentru Grecia în procesul de înregistrare şi de amprentare în momentul în care sosesc imigranţii.