Încetarea armistiţiului "declanşează o nouă spirală de violenţe"

Administraţia de la Kiev a ordonat forţelor ucrainene reluarea operaţiunii antiteroriste împotriva rebelilor proruşi din estul ţării.

Preşedintele Petro Poroşenko a anunţat în cursul nopţii încetarea armistiţiului cu separatiştii, pe care i-a acuzat că nu au urmat planul pe care el l-a propus.

Ca reacţie, Moscova a acuzat voalat Statele Unite că ar fi influenţat decizia Kievului, iar preşedintele Vladimir Putin a convocat reuniunea Consiliului Rus de Securitate, pentru a discuta situaia din Ucraina, care se înrăutăţeşte rapid, după încetarea armistiţiului în estul fostei republici sovietice, aşa cum anunţa purtătorul de cuvânt al şefului statului rus.

Conform aşteptărilor, Ucraina a fost şi tema centrală a discursului preşedintelui Putin în faţa Corpului Diplomatic Rus, aceste întâlniri au loc o dată la doi ani şi a cărei parte deschis presei a durat 25 de minute.

După cum era de aşteptat, de asemenea Putin şi-a exprimat regretul faţă de decizia preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko de a nu prelungi armistiţiu din estul Ucrainei, în pofida apelurilor liderilor Rusiei, Germaniei şi Franţei.

Cei trei lideri, a subliniat Putin, nu au reuşit, a spus el, să îl convingă pe preşedintele Ucrainei că drumul către o pace durabilă nu poate trece prin război.

Statele Unite au influenţat Ucraina în luarea acestei decizii

Putin a spus că, dacă până în prezent, preşedintele ucrainean nu a avut o legătură directă cu ordinele privind declanşarea operaţiunii militare, prin anularea armistiţiului, Petro Poroşenko şi-a asumat întreaga răspundere, şi nu doar cea militară, ci şi politică, ceea ce, a spus Putin, este mult mai important.

De asemenea, el şi-a exprimat regretul că Ucraina a refuzat în ultimul moment să semneze o declaraţie comună a şefilor diplomaţiilor celor patru ţări, conveniţă luni, pe baza înţelegerilor la care preşedinţii Putin, Poroşenko, Hollande şi cancelarul Angela Merkel au ajuns, în cadrul celei de a treia teleconferinţe pe care au avut-o în ultimele patru zile.

De semenea, Ministerul rus de Externe, comentând acest refuz, a sugerat că Statele Unite au influenţat Ucraina în luarea acestei decizii.

Este drept, nu a fost o trimitere directă la Washington, ci doar o aluzie.

Se ştie, însă, că Washington-ul este singura ţară dintre marile puteri care a susţinut decizia lui Poroşenko.

După cum a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Departamemtului de Stat, Marie Harf.

America impune europenilor o anumită atitudine fată de Rusia

Declaraţiile Moscovei din ultima perioadă legate atât de situaţia din Ucraina, cât şi de alte probleme, inclusiv cea a gazelor de pildă, încearcă să demonstreze diferenţa de interese ce există între europeni şi Statele Unite şi sugerează că America impune europenilor o anumită atitudine fată de Rusia, inclusiv, de altfel, şi în problema sancţiunilor.

Revenind la discursul lui Putin, acesta s-a referit la Statele Unite abia după ce a trecuit în revistă relaţiile cu alte state şi cu alte regiuni şi, fără a nominaliza direct politica americană, a avut numeroase pasaje în care a făcut trimitere la aceasta.

Astfel, în context general, Putin a spus că evenimentele din Ucraina reprezintă momentul culminant al tendinţelor negative care s-au acumulat în ultimii ani, într-o lume în care, a spus el, creşte potenţialul conflictual, se agravează puternic contradicţiile vechi, sunt provocate altele noi, dreptul internaţional nu funcţionează, în schimb triumfă principiul atotpermisivităţii, o retorică care vizează clar Statele Unite.

Evenimentele din Ucraina au fost provocate

De asemenea, a declarat Putin, evenimentele din Ucraina au fost provocate, însă a ţinut să sublinieze că ţinta lor a fost de fapt nu Ucraina, ci Rusia, pentru că de la începutul crizei ucrainene s-a putut constata că aceasta constituie expresia concentrată a politicii de descurajare a Rusiei, care, în opinia lui Putin, nu încetat niciodată încheierea Războiului Rece.

Putin a explicat atitudinea şi politica, poziţia sa în criza din Crimeea.

El a declarat că Rusia nu putea rămâne impasibilă faţă de ameninţările la adresa drepturilor etnicilor ruşi şi a populaţiei rusofone şi a tuturor celor care se consideră parte a lumii ruse extinse, indiferent de apartenenţa lor etnică.

"Noi, desigur, nu avem dreptul să îi lăsăm pe locuitorii din Crimeea şi Sevastopol la discreţia naţionaliştilor şi radicalilor agresivi. Nu avem dreptul să permitem restrângerea considerabilă a accesului nostru la Acvatoriul Mării Negre, ca pe pământul Crimeii şi la Sevastopol să ajungă, în cele din urmă şi, cred, destul de repede, trupe NATO şi să fie schimbat astfel radical echilibrul de forţe din nordul Mării Negre", a spus preşedintele rus.

Rusia va continua să apere drepturile etnicilor ruşi

Vladimir Putin a afirmat că o asemenea situaţie ar fi anulat tot ceea ce Rusia a realizat şi pentru ce a luptat încă de pe vremea ţarului Petru cel Mare.

El a menţionat că Rusia va continua să apere drepturile etnicilor ruşi în afara graniţelor sale, făcând uz de toate mijloacele, inclusiv politice şi economice, până la, a spus el, dreptul la autoapărare, prevăzut de reglementările privind intervenţiile umanitare.

Pe de altă pare, în cursul serii, au avut loc o serie de contacte diplomatice.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a discutat la telefon cu omologul său american, John Kerry, şi cel german, Frank-Walter Steinmeier.

Lavrov şi Steinmeier au convenit că miercuri, la Berlin, va avea loc o întâlnire a şefilor diplomaţiilor rusă, ucraineană, germană şi franceză, care vor discuta "accepţiunile la care au ajuns liderii celor patru state în cadrul convorbirilor telefonice din ultimele zile".

De asemenea, Lavrov i-a declarat secretarului de stat american că neprelungirea regimului de încetare a focului în Ucraina declanşează o nouă spirală a violenţelor în ţara vecină.