Incertitudini privind alegerea preşedintelui în R. Moldova
Curtea Constituţională de la Chişinău a decis că parlamentul poate concretiza printr-o lege organică mecanismul de alegere a şefului statului, însă nu poate modifica numărul de deputaţi prevăzut de legea supremă.
Articol de Lina Grâu, Chişinău, 20 Septembrie 2011, 17:01
Decizia de marţi a Curţii Constituţionale de la Chişinău, aşteptată ca o posibilă soluţie pentru depăşirea impasului legat de imposibilitatea de a alege un şef de stat în parlament, nu a adus o clarificare a situaţiei.
Deputaţii din majoritatea parlamentară au cerut acceptul pentru a reduce numărul de voturi necesar de la trei cincimi la o majoritate simplă, însă Curtea a decis că acest lucru ar aduce atingere Legii Supreme.
Curtea Constituţională de la Chişinău a decis marţi că parlamentul poate concretiza printr-o lege organică mecanismul de alegere a şefului statului, prevăzut în Constituţie, însă nu poate modifica numărul de deputaţi prevăzut de legea supremă necesar alegerii preşedintelui de către parlament.
Astfel, decizia a Curţii nu schimbă situaţia de impas politic în care se află acum Republica Moldova.
Într-o primă reacţie, unul dintre autorii sesizării, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a declarat că decizia Curţii Constituţionale nu a fost una independentă şi că ar fi fost luată în urma presiunilor exercitate de premierul Vlad Filat, lider al PLDM, care a declarat săptămâna trecută că se opune reducerii numărului de voturi necesar alegerii şefului statului.
"Aţi observat şi dumneavoastră că PLDM-ul, mai exact domnul Filat, nu a respectat înţelegerea noastră şi a început să ducă o altă politică - a spus că nu va vota legea, chiar dacă Curtea Constituţională va decide favorabil. Aşa că nu aş pune mâna în foc că verdictul a fost unul strict constituţional", a afirmat Mihai Ghimpu.
Liderii politici din Alianţa pentru Integrare Europeană, de guvernare, ar putea veni miercuri cu posibile variante de ieşire din impasul când majoritatea nu are suficiente voturi pentru a alege un preşedinte, iar opoziţia comunistă refuză să susţină candidatura democraţilor.
Observatorii anticipează însă două posibile evoluţii ale situaţiei - fie preşedintele este ales de singurele două formaţiuni care au, împreună, suficiente voturi, adică de Partidul Liberal Democrat al premierului Vlad Filat şi de Partidul Comuniştilor, fie în Republica Moldova ar urma să aibă loc, cel mai probabil la primăvara, noi alegeri parlamentare anticipate.
