Încercări UE de reglementare a activităţii ziariştilor europeni

Un grup de experţi, conduşi de fostul preşedinte al Letoniei, Vaira Vike-Freiberga, recomandă Comisiei Europene să ia măsuri împotriva încălcărilor deontologice din presă.

Un raport recent atrage atenţia că trebuie introduse noi reguli pe plan european, pentru ca jurnaliştii şi organizaţiile de presă să nu abuzeze de puterea pe care o au şi să acţioneze responsabil.

Potrivit corespondentului RRA la Bruxelles, Luminiţa Apostol, dacă raportul va fi transpus în directivă, va exista un set de reglementări comune pentru toate cele 27 de state membre.

Raportul pleacă de la recunoaşterea faptului că o presă liberă şi pluralistă este crucială pentru democraţia în Europa şi subliniază că libertatea presei presupune un cadru adecvat pentru protejarea libertăţii jurnalistice în toate statele membre.

Raportul recomandă ca statele membre să prevadă în legislaţia lor principiul protejării surselor ziaristului, restricţiile de la acest principiu fiind acceptabile numai pe baza unei hotărâri judecătoreşti, compatibilă cu constituţia fiecărui stat.

Raportul remarcă, de asemenea, că în prezent există numeroase provocări, precum influenţa politică sau presiunile comerciale, însă, în acelaşi timp, este subliniat şi comportamentul nepotrivit al unor ziarişti, comportament ce poate submina credibilitatea întregului sector al presei şi, ca o consecinţă, şi viabilitatea acestuia pe termen lung.

Raportul recunoaşte că principala responsabilitate pentru garantarea libertăţii presei aparţine statelor membre, însă spune că Uniunea are şi ea un rol important de jucat aici.

Recomandarea făcută este ca Uniunea să fie considerată competentă, să acţioneze pentru a garanta respectarea libertăţii presei în statele membre, iar legislaţia statelor membre să fie armonizată pe baza unor principii comune la nivel european.

Uniunea Europeană ar putea avea - mai spune raportul - un rol de monitorizare a libertăţii presei în statele membre, fie în colaborare cu Agenţia Europeană pentru Drepturile Omului, fie prin înfiinţarea unui centru de monitorizare independent.

Potrivit recomandărilor raportului, în toate statele membre ale Uniunii ar trebui să existe un consiliu mass-media independent, cu puteri reale, precum dreptul de a aplica amenzi, de a impune presei scrise sau audiovizuale să-şi ceară scuze, ca şi dreptul de a retrage statutul de ziarist în anumite cazuri.

Aceste consilii mass-media ar urma să funcţioneze pe baza unor standarde recunoscute la nivel european, iar respectarea acestora să fie monitorizată de Comisia Europeană.

Libertatea presei este considerată importantă nu doar pentru statele membre ale Uniunii, ci şi dincolo de frontierele sale.

În acest sens, raportul recomandă ca aceasta să fie o precondiţie la aderarea unor ţări la UE, dar şi în negocierile comerciale cu partenerii internaţionali.

Agenţia de Monitorizare a Presei salută încercările de reglementare

Mircea Toma, preşedintele organizaţiei a spus că există practici dăunatoare, fie prin monopolurile create în această industrie, fie prin deturnarea rolului presei de informare a cetăţenilor, iar măsurile de descurajare a acestor tendinţe sunt binevenite.

"Este un eveniment important pentru Uniunea Europeană faptul că de la nivelul Comisiei a plecat acum acest document, pentru că, până astăzi, subiectul libertăţii de exprimare, libertăţii presei era lăsat, mai degrabă, în grija Consiliului Europei, adică o structură în care sunt membre mult mai multe ţări, dar care este şi cu o forţă de intervenţie mult mai redusă, pe subiectul libertatea de exprimare instrumentul principal de intervenţie fiind Curtea Europeană pentru Drepturile Omului", a declarat Mircea Toma.

Acesta a mai spus că un lucru pe care îl aşteaptă este o soluţie normativă care să limiteze posibilitatea unui proprietar media să posede prea multă media, în aşa fel încât să ameninţe pluralismul.

"Atâta timp cât o instituţie media este manipulată de un mogul de presă şi este folosită murdar, în afara scopurilor ei naturale, dacă o singură forţă controlează mai multă media, prea multă ca să mai poată fi validată de lectura altor ziare, atunci acest lucru devine periculos şi poate să conducă la controlul politic al ţării, cum s-a întâmplat în Italia, unde Berlusconi este modelul pentru acest tip de comportament", a declarat Mircea Toma.

Acesta a mai precizat că s-a rafinat cenzura în ultimul timp, în România.

"Am inovat şi noi, cot la cot cu celelalte ţări din fostul grup de ţări socialiste, în sensul că am schimbat tipul de cenzură politică abruptă, centralizată, care s-a mai manifestat o dată cu energie, în perioada 2000 - 2004, cu o cenzură care este generată de abuzul proprietarilor de media, care au interese diferite de cele care sunt definite de misiunea mass-media şi folosesc mass-media în alte scopuri, deturnând-o de la ţelurile ei de bază, care sigură o societate democratică şi o transformă în instrument de influenţă politică, măciucă economică ş.a.m.d.

"Din lectura Raortului Comisiei se poate constata că o preocupare consistentă este legată de concentrarea excesivă a proprietăţii asupra mass-media şi de comportamentul proprietarilor, care, odată ce controlează mass-media, o folosesc în alte scopuri de a îşi regla conturi economice sau politice", a mai spus Mircea Toma.