Început de an cu probleme pentru Ungaria

Ungaria începe anul cu mari probleme financiare, miercuri fiind consemnată o depreciere abruptă a monedei naţionale, forintul, în raport cu euro, dar şi anularea unei vânzări de obligaţiuni pentru a doua oară în mai puţin de o săptămână.

Decizia executivului de la Budapesta a fost explicată prin randamentele ridicate cerute de investitori pe fondul relaţiei tensionate dintre guvernul maghiar şi instituţiile financiare internaţionale.

Cât priveşte deprecierea forintului, aceasta a fost atât de mare, încât moneda naţională a Ungariei a ajuns la cel mai scăzut nivel în raport cu euro.

Moneda naţională ungară se tranzacţiona pe piaţa interbancară în jurul orelor amiezii şi cu peste 320 de forinţi pentru un euro, comparativ cu ora 7:00 când cursul era de aproximativ 315 forinţi pentru un euro, transmite corespondentul Radio România la Budapesta, Emil Groza.

Delegaţiile FMI şi UE aflate luna trecută la Budapesta pentru discuţii informale legate de încheierea unui nou acord de asistenţă financiară au plecat mai devreme decât era programat din capitala ungară din cauza legii privind Banca Naţională care prevede, printre altele, creşterea numărului vicepreşedinţilor la trei şi nominalizarea acestora de către primul ministru şi nu de preşedintele instituţiei, cum era până în prezent, precum şi mărirea numărului membrilor Consiliului Monetar.

Un alt proiect ar crea cadrul legal pentru comasarea, în cazul în care se va decide pe viitor că este necesar acest lucru, a Băncii Naţionale şi a autorităţii pentru supravegherea instituţiilor financiare.

Preşedintele noului organism astfel creat ar urma să fie numit în funcţie de şeful statului ungar, iar actualii preşedinţi ai celor două instituţii ar deveni adjuncţii acestuia.

În plus, reprezentanţii Comisiei Europene şi-au exprimat nemulţumirea şi în ceea ce priveşte o lege a stabilităţii economice care a fost adoptată tot la sfârşitul anului trecut şi care ar cimenta cota unică de impozitare a veniturilor de 16% în condiţiile în care pentru modificarea ei va fi nevoie de o majoritate parlamentară de două treimi care este deţinută în prezent de partidul de guvernământ, FIDESZ, dar de care nu este sigur că se va bucura un nou guvern.

Analistul Ákos Kuti de la compania Equilor a declarat pentru postul de televiziune că pentru liniştirea pieţelor financiare ar fi nevoie de rezultate concrete în ceea ce priveşte negocierile cu organismele internaţionale:

"În orice caz, investitorii ar dori să vadă rezultate palpabile având în vedere faptul că din comunicările din ultimele săptămâni reiese faptul că guvernul nu ar dori să se apropie mai mult de FMI, ceea ce însă ar reprezenta o garanţie pe viitor care ar linişti investitorii din ce în ce mai nervoşi".

Ministrul ungar desemnat să conducă negocierile cu FMI Thomas Fellegi se va deplasa săptămâna viitoare la Washington pentru discuţii informale cu conducerea Fondului, însă deocamdată nu se ştie exact când vor fi reluate cele cu reprezentanţii Comisiei Europene.

Ungaria ar putea fi sancţionată de Comisia Europeană

Deprecierea monedei naţionale nu este însă singura mare problemă a Ungariei în aceste zile.

Comisia Europeană analizează şi verifică modificările constituţionale impuse de guvernul de la Budapesta, iar în cazul unui rezultat nemulţumitor, comisia poate sancţiona Ungaria dacă se dovedeşte că noua lege fundamentală maghiară ar încălca legislaţia comunitară sau valorile instituite de aceasta.

Potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene sunt analizate inclusiv aspectele care ţin de respectarea principiilor democratice şi a drepturilor fundamentale.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări în legătură cu modificările legislative vizate de Ungaria încă din luna decembrie, ne-a transmis corespondentul Radio România la Bruxelles, Carmen Valica.

În acest moment, o dată cu intrarea în vigoare a Constituţiei, e verificată forma finală, iar experţii europeni trebuie să stabilească dacă aceasta încalcă sau nu legislaţia europeană.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Uniunii Europene, Oliver Bailey,o eventuală nerespectare a acesteia duce la declanşarea aşa-numitei proceduri de infringement - sancţionarea statului vizat.

"În decembrie am fost în măsură să discutăm cu Guvernul Ungariei despre posibililele incompatibilităţi dintre proiect şi tratatele europene. Am cerut unele modificări, iar acum, o dată cu intrarea în vigoare, începe o nouă etapă, una cu greutate oficială mai mare. Analizăm impactul legislaţiei, iar Colegiul comisarilor va decide în perioada următoare dacă e cazul să declanşeze procedura de infringement", a explicat Olivier Bailly.

Potrivit legislaţiei europene, această procedură e menită să oblige statele membre la respectarea legislaţiei comune şi are mai multe etape de desfăşurare. După fiecare dintre acestea, ţara vizată are timp să se conformeze observaţiilor comisiei.

Ultimul pas e cel al unei posibile sancţiuni financiare în urma sesizării Curţii Europene.

Comisia pare să aibă însă şi altfel de pârghii: indirecte.

În decembrie, de exemplu, nemulţumirile exprimate cu privire la modificările ce vizau indepedendenţa Băncii Centrale a Ungariei au dus la întreruperea unei misiuni a FMI şi a Comisiei.

Această misiune analiza posibilitatea acordării unui ajutor financiar pentru Ungaria. Reluarea discuţiilor nu a fost decisă încă.