În Republica Moldova, după referendum, anticipate

Referendumul constituţional din Republica Moldova eşuat din cauza lipsei de participare a alegătorilor, a fost o adevărată surpriză pentru media internaţională.

Nimeni nu s-a aşteptat la un fiasco la referendumul care cerea populaţiei să se pronunţe în privinţa alegerii preşedintelui prin votul populaţiei, comentează revista britanică The Economist.

Preşedintele interimar al ţării, Mihai Ghimpu, şi premierul Vlad Filat, au pus înfrângerea pe seama unui apel la boicotare din partea opoziţiei comuniste.

Puţin peste 29% dintre cetăţenii Republicii Moldova au participat la votul pentru referendum, sub pragul de o treime care era prevăzut, ce fusese oricum scăzut înainte de referendum de la 50%+1.

Partidul Comuniştilor, care a boicotat referendumul, a apreciat prin preşedintele Vladimir Voronin, că acest rezultat arată o maturitate a electoratului din Republica Moldova, care nu s-a arătat păcălit de actuala conducere a ţării şi de o falsă problemă ca cea a alegerii preşedintelui.

Pe de altă parte, primul-ministru Vladimir Filat, care de altfel a fost şi principalul susţinător, cel mai activ şi cel mai vizibil susţinător al referendumului, a apreciat că deşi referendumul nu a fost validat, rezultatul este unul semnificativ, întrucât aproximativ 90% dintre participanţi au votat pentru schimbarea sistemului de alegere a preşedintelui.

După referendum urmează alegeri anticipate

Următorul pas îl constituie alegerile parlamentare anticipate.

Liderii Alianţei s-au întâlnit în cursul serii şi au anunţat acest lucru, fără a preciza şi o dată.

O dată a sugerat premierul Vladimir Filat, care a spus că ar fi vorba de 15 noiembrie, după care din nou se va încerca alegerea preşedintelui după acest sistem, care necesită voturile a trei cincimi dintre parlamentari.

Actualul sistem şi-a dovedit însă ineficienţa nu numai anul trecut, de două ori, ci şi în 2000, când au fost provocate alegeri anticipate care aveau să îi aducă pe comunişti la putere pentru următorii 8 ani.

Există şi anumite propuneri pentru a schimba Constituţia în Parlament, una aparţine chiar Partidului Comuniştilor, care şi-ar dori ca preşedintele să fie ales în trei etape.