În relațiile ungaro-române se deschide un nou capitol, spune P. Szijjártó

Prin relansarea Comisiei mixte pentru problemele minorităților se va deschide un nou capitol în relațiile ungaro-române, a declarat ministrul ungar de Externe după ce a semnat împreună cu omologul său român mai multe acorduri bilaterale, la Castelul Almásy, din Gyula, transmite MTI.

Péter Szijjártó a subliniat: Comisia mixtă ungaro-română pentru problemele minorităților s-a întrunit ultima oară în 2011, însă acordul semnat miercuri - care prevede și punctele de dispută - va crea posibilitatea și pentru ”discutarea și soluționarea în comun ale unor chestiuni considerate anterior ca fiind nerezolvabile.

Péter Szijjártó a solicitat omologului său român convocarea cât mai repede posibil a acestei comisii pentru a discuta, printre altele, unele chestiuni importante, cum ar fi cea privind funcționarea Liceului Catolic din Târgu Mureș. Péter Szijjártó a semnat împreună cu Bogdan Aurescu convenția pentru modificarea acordurilor parafate la București, în anii 2004 și 2014, care - potrivit oficialului ungar - vor contribui la îmbunătățirea ritmului de trecere a frontierei și fac posibilă trecerea mai directă în așezările situate în ambele părți ale frontierei, fără să fie nevoie de parcurgerea unor mari distanțe.

Péter Szijjártó a anunțat, totodată, că vor fi deschise noi puncte de trecere a frontierei ungaro-române de la Elek-Ottlaka (Aletea, județul Békás, și Grăniceri, județul Arad), respectiv de la Dombegyház-Variașu Mic (Kisvarjas). Se așteaptă ca din toamnă, în loc de cele 12 puncte de trecere a frontierei ungaro-române, care funcţionează în regim permanent, să fie deschise 14 puncte, pe partea ungară infrastructura necesară va fi construită de constructorii ungari.

"Tratatul Schengen ne obligă să facem acest lucru", a mai spus Péter Szijjártó, care a adăugat că împreună cu Bogdan Aurescu au discutat și despre chestiuni de securitate energetică și au fost de acord că obiectivele privind combaterea schimbărilor climatice sunt importante pentru ambele țări, dar pentru îndeplinirea acestor obiective este necesară și energia nucleară, precum și utilizarea gazului natural ca sursă de energie de tranziție.

”Nu vom permite Bruxelles-ului ca aceste două forme de producție de energie să le așeze în plan secund”, a precizat Péter Szijjártó, subliniind: Din 2024 se va realiza cea de-a treia conexiune pe autostradă între cele două țări pe tronsonul Mátészalka-Csenger-Satu Mare, iar până în 2024 va fi finalizată modernizarea liniei de cale ferată între Békéscsaba și frontiera țării, astfel traficul feroviar între Budapesta-București-Constanța se va desfășura pe două linii. Șeful diplomației ungare a spus: Cu cât sunt conectate prin mai multe fire cele două țări între ele, cu atât sunt șansele mai mari pentru rezolvarea conflictelor; provocările anului precedent și pandemia au evidențiat importanța cooperării internaționale și a relațiilor de bună vecinătate.

Péter Szijjártó a amintit că timp de zece ani Guvernul ungar a crescut de cinci ori sprijinul acordat comunităților românești care trăiesc în Ungaria, iar Biserica Ortodoxă Română beneficiază de un sprijin de șapte ori mai mare în comparație cu anul 2010. De asemenea, este ajutată şi activitatea educațională a autoguvernărilor minorităților naționale, în acest an învață 1.176 de elevi în școlile întreținute de aceste autoguvernări din Ungaria, a mai menționat Péter Szijjártó.

Potrivit ministrului român de externe, Bogdan Aurescu, semnarea procesului verbal al ședinței comisiei mixte din 2011 de către secretarul de stat Iulia Matei și comisarul ministerial, Ferenc Kalmár, oferă speranța reluării și dezvoltării relațiilor dintre cele două țări. Bogdan Aurescu a precizat că atunci a fost copreședintele comisiei, de aceea se bucură că activitatea poate să continue.

Ministrul român de Externe și-a exprimat încrederea în structură, deoarece la dialog participă specialiștii celor două țări, menționând că printre membrii delegației sale se află, printre alții, și Péter Faragó, deputatul Uniunii Democrate Maghiare din România. Potrivit ministrului român de externe, întâlnirea și relansarea comisiei mixte este semnul parteneriatului strategic între cele două țări, iar înființarea Camerei de comerț ungaro-române în toamna acestui an, în conformitate cu acordul încheiat acum, ar contibui la aprofundarea relațiilor economice.

Valoarea volumului schimburilor comerciale dintre cele două țări a fost în 2020 de nouă miliarde de euro, a amintit Bogdan Aurescu, care a adăugat: În domeniul investițiilor mai sunt de făcut multe, Ungaria a investit mai mult pe teritoriul României în ultimii ani decât invers. Bogdan Aurescu a amintit că Guvernul ungar oferă sprijin financiar pentru o educație de calitate în limba română; garantează drepturile lingvistice ale minorității române; ajută la apariția publicațiilor în limba română și funcționarea formațiunilor de artă, și oferă spațiu pentru construirea unei biserici ortodoxe la Budapesta.

La întâlnire, cei doi miniștri de externe au abordat și chestiunea privind proiectul de dezvoltare economică a Transilvaniei, iar cheia proiectului este - în opinia lui Bogdan Aurescu - nediscriminarea, respectarea normelor europene privind concurența și implicarea autorităților române în audit.