În relația cu UE, „sunt lucruri de făcut și de recuperat”

Premierul Ludovic Orban și-a încheiat, în această după-amiază, vizita de prezentare la Bruxelles, unde a exprimat prioritățile europene și de securitate euroatlantic ale Guvernului pe care îl conduce.

Comentăm această vizită, prin telefon, cu președintele Centrului de Prevenire a conflictelor și early warning, profesorul universitar Iulian Chifu.

Economia și reforma în justiție au fost primele capitole amintite de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, oarecum în replică la preocuparea exprimată de premierul Orban, pentru aderarea României la Schengen. Schimbări în abordarea justiției au apărut la București, comportamentul noului guvern este diferit și totuși, aderarea la Schengen încă pare îndepărtată, domnule Chifu?
Iulian Chifu: Sunt lucruri de făcut și de revenit din urmă. Sunt trei ținte ale Guvernului, în momentul de față. Este vorba despre această accedere în spațiul Schengen, cu toate condițiile necesare şi aici avem şi o declaraţie publică a Comisiei, în legătură cu sprijinul pe această direcție.

A doua țintă este eliminarea MCV. Firește că sunt multe de recuperat, apropo de ultimii trei ani, şi aceste lucruri au fost subliniate, cam la toate întâlnirile premierului Orban, din ultimele trei zile, atât politice, cât și la nivelul comisarilor, președintei Comisie.

Şi, în al treilea rând, este vorba de recalibrare economică, reintrarea pentru că noi am ieşit şi am intrat în deficitul, în exces de deficit, deficit excedentar se cheamă procedura, revenirea la criteriile de acolo și evident în spate, se află și angajamentul Guvernului de a accede în zona euro, care este de asemenea unul dintre obiective.

Realizator: Şi una din obligaţii.
Iulian Chifu: Este si obligaţie dar deja este anunțat de către premier, există toată deschiderea Comisiei, dar firește sunt paşi de făcut care țin de recuperarea criteriilor pe care România le îndeplinea până acum doi, trei ani, până acum trei ani, mai exact și, din care am ieșit, deci mai întâi avem de recuperat, după care de ajuns la criteriile...

Realizator: Exact. Rezonabil, vorbim de aderare Schengen. Sprijinul comisiei a fost manifestat în foarte multe rânduri și până la urmă, sprijinul Comisiei este important, dar el rezolvă lucrurile până la un punct. România așteaptă din partea țărilor membre un accept pentru a intra în Schengen.
Iulian Chifu: Evident, decizia se ia în Consiliul European, iar acolo discuțiile se poartă, țară cu țară, stat cu stat. Însă susţinerea noii comisii este importantă, reafirmarea acestei susțineri este foarte importantă, pentru că e un sprijin în discuţiile cu statele care sunt sceptice sau care au rezerve în momentul de față. Nu suntem acolo, sunt pași încă mulţi de făcut până la acel nivel.

Realizator: Premierul Orban a amintit și de preocuparea ca în noul buget să fie prinse sume importante pentru Politica de coeziune și cea Agricolă, ori revenim, tocmai Politica de coeziune devine tot mai legată de respectarea statului de drept și de domnia legii în țările membre.
Iulian Chifu: Ne aşteptăm ca să vedem schimbările, respectiv un mecansim care este aplicabil tuturor statelor membre, un mecanism care supervizează şi care vede respectarea drepturilor omului în fiecare din statele membre, deci o formulă, dacă vreţi, de generalizare a MCV, dar într-o formă de rapoarte anuale, pentru că este responsabilitatea Comisiei să urmărească şi aceste angajamente ale statelor membre.

Realizator: Universal valabilă pentru toate ţările comunitare.
Iulian Chifu: Pentru toate statele membre ale UE.

Realizator: Pe aceleaşi criterii cu aceleaşi targeturi.
Iulian Chifu: Cu criteriile respectării drepturilor omului, fireşte, respectării statului de drept.

Realizator: Am înţeles, acum, în chestiunea securităţii, a atras încă de ieri atenţia solicitarea adresată de preşedintele Trump ca NATO să se implice mai mult în Orientul Mijlociu. Va presupune asta în accepţiunea Americii trimiterea de trupe în teren din partea ţărilor NATO?
Iulian Chifu: Deja, tocmai s-a încheiat conferinţa de presă a preşedintelui Donald Trump în care a abordat această chestiune, încercând să detalieze. Sunt două direcţii: una este combaterea stat islamic şi, respectiv introducerea de trupe pentru coordonarea acestor activităţi, în cel de-al doilea rând, deja SUA au făcut acest apel. Este vorba de Marina Militară, care însoţească vasele prin Strâmtoarea Urmuz, şi aici reacţia cel puţin a aliaţilor europeni a fost mult mai rezervată, de aceea SUA gândesc că o asemenea operaţiune poate fi asumată la nivelul NATO şi cu participarea directă a statelor membre.

Realizator: Sunt suficiente ţări, în afară de să zicem Franţa, Marea Britanie, care au capabilităţi suficiente de importante pentru a putea face faţă unei asemenea sarcini de a asigura securitatea în Strâmtoarea Urmuz?
Iulian Chifu: Nu sunt probleme din punctul acesta de vedere. Este şi Germania, este şi Olanda, sunt şi alte state capabile şi există şi parteneri globali şi parteneri ai NATO, care pot de asemenea să participe la o asemenea operaţiune odată ce ea se declanşează, dar reţineti, acestea sunt propuneri, urmează a fi discutate în cadrul NATO, suntem prea devreme pentru a putea deja să discutăm despre liniile generale, v-am relatat exact ceea ce tocmai a declarat preşedintele Donald Trump în urmă cu câteva minute.