În Franţa s-a încheiat seria de dezbateri cu cetăţenii şi aleşii naţiunii

În Franţa, preşedintele Emmanuel Macron a mers, ieri, în insula Corsica, pentru a încheia seria de dezbateri directe cu cetăţenii şi aleşii naţiunii. Este pentru a cincisprezecea oară când şeful statului francez participă la acest tip de exerciţiu democratic, iniţiat chiar de el, în contextul crizei 'vestelor galbene'. Vizita lui Macron în Corsica a avut loc într-un context tensionat, provocat de naţionaliştii corsicani, care au boicotat dezbaterea cu preşedintele Franţei. În ciuda acestei acţiuni, Emmanuel Macron a avut, totuşi, sala plină, toate cele 200 de locuri ocupate. Adevăratele rezultate ale acestui exerciţiu se vor vedea peste o săptămână sau două, când executivul va anunţa măsurile cerute de populaţie.

"Eroare strategică să încheie marea dezbatere naţională în Corsica, unde a ieşit pe locul trei după primul tur al prezidenţialelor din 2017 şi unde nu are prea mulţi prieteni" - apreciau unii comentatori politici. Jurnaliştii trimişi la faţa locului relatau, că preşedintele va sosi pe o insulă moartă, cu toate magazinele închise şi cu străzile pustii, aşa cum le-au cerut cetăţenilor liderii naţionalişti. Până la urmă, prea puţini corsicani au aderat la această idee, iar insula era la fel de vie ca întotdeauna, însă tot drumul parcurs de Emmanuel Macron până la locul dezbaterii era flancat de steaguri corsicane.

După ce prea puţini aleşi locali şi regionali confirmaseră participarea, cele peste 200 de scaune din sala de festivităţi a comunei Cozzano din sudul Corsicii au fost ocupate, iar dezbaterea lansată. Doar liderii naţionalişti, care domină Parlamentul regional după alegerile din 2017 şi care vor să obţină o autonomie reală a insulei faţă de Paris, şi-au respectat promisiunea de a boicotat dezbaterea cu preşedintele, pe care au calificat-o drept un dialog al surzilor. Aceştia au respins din start lista de subiecte propuse în cadrul dezbaterii naţionale, cerându-i şefului statului să răspundă la problemele specifice ale Corsicii, precum recunoaşterea limbii corsicane ca limbă oficială alături de franceză, un statut special pentru Corsica,menţionat în Constituţia Franţei, dreptul de a avea propriul drapel şi eliberarea din închisorile de pe continent a aşa-numiţilor prizonieri politici corsicani. În legătură cu aceştia, Guvernul a răspuns de mai multe ori. Este vorba doar de trei persoane, care au fost judecate şi condamnate pentru implicare în asasinarea unui prefect al Poliţiei dintr-un oraş corsican în anul 1998.

Revenind la dezbaterea propriu-zisă, unii dintre primari au atins şi aceste probleme, însă cei mai mulţi s-au concentrat pe chestiunile curente, subliniind că insula este cea mai săracă regiune a Franţei, fără asistenţă medicală în satele montane, fără suport din partea statului pentru dezvoltare, cu o rată ridicată a şomajului şi un tineret fără viitor. Alţii i-au reproş şefului statului că este înconjurat şi sfătuit doar de tehnocraţi bine plătiţi, care sunt rupţi total de realitatea din teren.

Ca de obicei, preşedintele şi-a notat toate problemele ridicate de interlocutori, după care i-a răspuns fiecăruia, insistând pe necesitatea reformelor pe care el şi Guvernul său le-au demarat în mai multe domenii, după alegerile de acum doi ani.

Preşedintele Emmanuel Macron şi-a încheiat ieri, în Corsica, turul Franţei, pe care singur şi l-a programat şi asumat. Au fost 13 întâlniri cu primarii din toate regiunile Franţei, la care s-au adăugat câteva dezbateri organizate la Palatul Élysée. Ce urmează? Toată lumea aşteaptă măsuri şi răspunsuri concrete la toate problemele, care au fost prezentate în aceste două luni şi jumătate de aleşi sau de simpli cetăţeni, de toate vârstele şi categoriile sociale.