În Franţa, premierul Élisabeth Borne urmează să anunțe liniile principale ale reformei sistemului de pensii
Proiectul de lege înscris în programul președintelui Macron a eșuat în primul mandat din cauza opoziției sindicatelor, care au blocat pentru două luni țara cu greva generală de la sfârșitul lui 2019. Sindicatele nu și-au schimbat poziția și amenință cu declanșarea unor noi greve și manifestații la început de an.
Articol de Daniela Coman, 09 Ianuarie 2023, 11:08
Realizator: Ciprian Sasu - În Franța, premierul Élisabeth Borne va anunța în această săptămână liniile principale ale reformei sistemului de pensii. Proiectul de lege înscris în programul președintelui Macron a eșuat în primul mandat din cauza opoziției sindicatelor, care au blocat pentru două luni țara cu greva generală de la sfârșitul lui 2019. Sindicatele nu și-au schimbat poziția și amenință cu declanșarea unor noi greve și manifestații la început de an. Daniela Coman relatează din Paris.
Reporter: Guvernul susține că a întocmit un proiect de lege complex și adaptat pe categorii de profesii, astfel încât aceia care au muncit în condiții grele, de stres constant, de suprasolicitare, sau au început să lucreze foarte de tineri, ajungând să aibă mulți ani de vechime, să poată ieși la pensie mai devreme, dar nu atât de devreme cum prevede legea actuală, potrivit căreia beneficiarii unor sisteme speciale, precum polițiștii, lucrătorii de la căile ferate sau de la metroul parizian, se pot pensiona chiar la 52 de ani, dacă au suficientă vechime.
Dacă reforma trece, și aceștia vor trebui să mai lucreze 2-3 ani în plus. Proiectul de lege prevede un salt important pentru valoarea pensiei minime, care ar urma să reprezinte 85% din salariul minim și să nu fie mai mică de 1.200 de euro pe lună. Însă, contrar promisiunii președintelui Macron, majorarea pensiei minime li se va aplica doar celor care se vor pensiona după legea nouă și nu tuturor pensionarilor.
Punctele critice ale reformei propuse de cabinetul Élisabeth Borne sunt creșterea vârstei de pensionare de la 62 de ani, cât este în prezent, la 65 de ani sau, eventual, pentru a arăta că este deschis la unele concesii, la 64 de ani. În plus, crește cu un an, și anume, de la 42 la 43 de ani, durata de cotizare la fondul public de pensii pentru o carieră completă.
Dacă reforma va fi votată de Parlament, noua limită de vârstă se va aplica din 2031 pentru cei născuți în 1967.
