În Franţa începe campania electorală pentru alegerile legislative anticipate

Partidele din Franţa intră de azi în campania electorală pentru alegerile legislative anticipate, care au loc în două tururi, pe 30 iunie şi 7 iulie. Scrutinul a fost convocat de preşedintele Emmanuel Macron, după ce a dizolvat Adunarea Naţională, în urma alegerilor europene, când extrema dreaptă a obţinut un succes răsunător, iar partidul prezidenţial a fost aspru sancţionat de electorat, în principal din cauza scăderii puterii de cumpărare.

Președintele Emmanuel Macron își explica săptămâna trecută decizia de a dizolva Adunarea prin nevoia unei clarificări pe scena politică franceză, după doi ani de tensiuni în Parlament, care au blocat activitatea guvernului lipsit de o majoritate absolută și mai ales după rezultatul alegerilor europene și făcea apel la forțele democratice să strângă rândurile împotriva extremelor, atât de stânga, cât și de dreapta.

Partidul Renaissance și aliații săi de centru intră destul de slăbiți în această campanie, după ce au eșuat să încheie înțelegeri preelectorale atât cu socialiștii, cât și cu republicanii, partidele tradiționale pe care le-au curtat. Formațiunile de stânga, socialiștii, ecologiștii, comuniștii, stânga radicală și partidul anticapitalist au reușit în timp record să încheie o largă alianță, iar în weekend au scos în stradă, împreună cu sindicatele, aproape 300.000 de oameni la manifestații împotriva extremei drepte.

Printre candidații noului front popular, spre surpriza generală, un fost președinte, socialistul François Hollande, care și-a explicat revenirea în politică prin replica "la situații excepționale decizii excepționale".

După succesul răsunător de la europene, partidul Rassemblement National, de extremă dreapta, se pregătește de guvernare și a reușit să racoleze o serie de personalități de la alte partide cu aceeași orientare politică.

Cele trei blocuri au două săptămâni la dispoziție pentru a convinge că programul lor electoral este cel mai bun. Sondajele de opinie plasează pe primul loc Rassemblement National, extrema dreaptă, cu 32-33% din intențiile de vot, aproape la fel ca europene, urmat de noul Front Popular, al partidelor de stânga, cu 25% și de alianța prezidențială de centru, cu 19-20 de procente.