Impactul economic al crizei "vestelor galbene"

Încă de la sfârşitul anului trecut, preşedintele francez, Emmanuel Macron, a anunţat, sub presiunea "vestelor galbene", măsuri de natură economică al căror cost precizat de executivul de la Paris se ridică la peste 10 miliarde de euro. Peste 60% din această sumă se va traduce printr-un deficit bugetar. Astfel, anularea taxei suplimentare pe carburanţi, prezentată de guvern ca un factor important al tranziţiei ecologice, dar care a avut ca rezultat ieşirea în stradă a "vestelor galbene", va crea un minus la buget de aproape 4 miliarde. Mărirea aşa-numitei prime de activitate la 90 de euro lunar, încă de la începutul anului în curs, ceea ce va permite onorarea promisiunii făcută de preşedintele Emmanuel Macron de a mări salariul minim pe economie cu 100 de euro, va costa 2,5 miliarde. Defiscalizarea orelor suplimentare şi scutirea acestora de taxe sociale va priva bugetul de stat de 2,4 miliarde, iar anularea unei taxe suplimentare pentru pensiile de mai puţin de 2000 de euro va costa 1,5 miliarde.

Pentru a încerca să compenseze măcar parţial deficitul bugetar, executivul de la Paris va amâna scăderea impozitului pe societăţi de la 33 la 31%, ceea ce reprezintă un câştig pentru stat de aproape 2 miliarde. Taxarea multinaţionalelor care operează pe Internet, de tipul Amazon sau Facebook, va aduce, şi ea, la buget, se speră, câteva sute de milioane. La aceasta se vor adăuga reduceri de buget la anumite ministere.

În final, vor rămâne, totuşi, peste 6 miliarde de euro neacoperite, astfel încât deficitul bugetului Franţei pe 2019 va atinge 3,2%, în loc de 2,8% cât se prevăzuse iniţial. Departe, aşadar, foarte departe de obiectivele fixate de tratatele europene.

Revolta "vestelor galbene" pune şi alte probleme economice, de exemplu: din cauza pierderilor înregistrate în comerţ şi servicii, creşterea economică pe al IV-lea trimestru 2018 a fost de numai 0,2%, adică jumătate din cât se aştepta iniţial, iar mobilizarea masivă a forţelor de ordine are, şi ea, un cost. Poliţiştii şi jandarmii au făcut numeroase ore suplimentare, care nu au fost, însă, plătite. Au fost începute doar negocieri pentru plata acestor ore suplimentare, care, oricum, vor îngreuna, şi ele, bugetul de stat.

Pe plan politic, majoritatea prezidenţială constată cu îngrijorare că peste jumătate dintre francezi susţin, în continuare, protestul "vestelor galbene", chiar dacă este vorba despre un procent în scădere, probabil din cauza violenţelor repetate care au însoţit manifestaţiile.

Responsabilii politici ai majorităţii prezidenţiale acuză opoziţia, mai ales partidul de extrema dreaptă "Adunarea Naţională", condus de Marine le Pen, şi pe cel de extrema stângă "Franţa Nesupusă", condus de Jean-Luc Mélenchon, că instrumentează protestele în speranţa că vor obţine, astfel, mai multe voturi la europarlamentare. De altfel, sondajele de opinie arată că "Adunarea Naţională" se află pe primul loc în intenţiile de vot ale francezilor, partidul de extrema dreaptă fiind creditat cu 24% din aceste intenţii.