Imigrația, principala temă la conferinţa Balcanilor de Vest

Imigraţia va fi principala temă de discuţie la conferinţa la nivel înalt a Balcanilor de Vest, care va avea loc mâine, la Viena.

Între timp miercuri, la Bruxelles, Comisia Europeană a anunţat că va aloca în plus 1,5 milioane de euro, ca ajutor umanitar pentru refugiaţi.

Ajutorul de 1,5 milioane de euro, acordat de către Comisia Europeană, va consta în furnizarea unor servicii de bază, precum apă potabilă, produse de igienă, asistenţă medicală, adăpost, protecţie pentru refugiaţi şi imigranţi, ameliorarea condiţiilor în centrele de primire. Comisia Europeană spune că suplimentarea de 1,5 milioane de euro va fi direcţionată pentru a ajuta refugiaţii şi imigranţii care au ajuns în Serbia şi Macedonia.

Sefa diplomaţiei europene, Federica Mogherini, care va reprezenta executivul comunitar la Reuniunea de la Viena, alături de comisarii Johannes Hahn şi Maroą Sefčovič, afirmă că regiunea Balcanilor de Vest se confruntă cu multe provocări, de la migraţie şi securitate până la probleme de ordin politic şi economic.

Legat de finanţarea europeană pentru zonele de frontieră şi pentru ajutorul umanitar pentru statele membre, trebuie spus că fiecare ţară primeşte fonduri europene. România, pentru perioada 2014-2020, are alocate peste 20 de milioane de euro din fondul pentru azil şi migraţie.

Mai multe state însă cer sume suplimentare din fondul de urgenţă pentru a face faţă acestei crize, iar ţările din Balcanii de Vest se confruntă cu un număr fără precedent de refugiaţi şi imigranţi aflaţi în tranzit.

Executivul comunitar a acordat anterior peste 90 de mii de euro ajutor umanitar pentru Macedonia şi 150 mii de euro pentru Serbia.

Obiectivul summitului Balcanilor de Vest de la Viena va fi să schimbe concentrarea Uniunii Europene pe regiune - a spus, miercuri, ministrul de externe austriac, Sebastian Kurz, a cărui ţară găzduieşte conferinţa la nivel înalt de mâine.

El a făcut o propunere în cinci puncte, pentru a rezolva criza migraţiei pe care o va înainta la conferinţă. Aceasta se referă la acţiuni mai puternice în ţările de origine: lupta împotriva Statului Islamic, problema configurării zonelor de siguranţă, lupta împotriva traficanţilor de imigranţi, precum şi protecţia frontierelor externe ale Uniunii Europene în Grecia.

Frontex - Agenţia Europeană de Supraveghere a Frontierelor - nu a primit încă toate mijloacele operaţionale cerute statelor membre, pentru a face faţă afluxului de imigranţi în Grecia, unde situaţia a devenit preocupantă, mai mult decât în Italia, recunoaşte directorul executiv al agenţiei, Fabrice Leggeri, într-o declaraţie făcută astăzi presei franceze.

În ceea ce priveşte insulele greceşti, Frontex nu a primit contribuţiile operaţionale, respectiv avioane, nave număr suficient, dar mai ales gărzi de frontieră care vor face înregistrarea imigranţilor la frontierele externe ale insulelor.

Militarizarea graniţelor, "un răspuns greşit la problema imigraţiei"

Oficialul european s-a arătat sceptic şi faţă de construirea de garduri la frontierele interne ale Uniunii, experienţa demonstrând că acestea pot produce fenomene de deturnare a fluxurilor spre alte state.

Directorul executiv al Frontex a mai spus că majoritatea celor care ajung în Grecia sunt refugiaţi şi solicitanţi de azi potenţiali, printre aceştia mulţi sirieni şi afgani, dar nu trebuie pierdută din vedere şi situaţia în care anumiţi imigranţi încearcă să se strecoare cu paşapoarte siriene false.

Tot miercuri, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, cu sediul la Strasbourg, Nils Muiľnieks, a făcut o declaraţie prin care condamnă faptul că unele state, cum ar fi Ungaria sau Bulgari,a doresc să aducă armata la frontierele lor, pentru a supraveghea fluxul de imigranţi.

Militarizarea graniţelor este un răspuns greşit la problema imigraţiei. Europa are nevoie urgent să ofere un răspuns prin acordarea de azil şi protecţie umanitară - spune Nils Muiľnieks, într-un comunicat.