Hassan Rouhani este noul preşedinte al Iranului
Potrivit unui anunţ făcut la televiziunea iraniană de stat, conservatorul Hassan Rouhani a primit 50,68% din voturile exprimate şi a evitat al doilea tur de scrutin.
Articol de Răzvan Stancu, 15 Iunie 2013, 19:06
Conservatorul /moderat/ Hassan Rouhani a câştigat alegerile prezidenţiale din Iran, după ce şi-a asigurat peste 50% din voturi, transmite BBC.
Cu o diferenţă confortabilă, Hassa Rouhani a evitat al doilea tur de scrutin.
Potrivit BBC, pe locul doi s-a clasat la mare distanţă Primarul Teheranului, Mohammad Baqer Qalibaf.
Ministrul de interne iranian, Mostafa Mohammad Najjar, a anunţat la televiziunea de stat că Hassan Rouhani a avut 18,613,329 de voturi din 36,704,156 de voturi exprimate ceea ce reprezintă 50.68% din voturi.
Mohammad Baqer Qalibaf a avut 6,077,292 de voturi.
Pe locul trei se află potrivit anunţului făcut la televiziunea de stat, nediatorul iranian pentru problemele legate de programul nuclear al Iranului, Saeed Jalili cu 11,36% din voturi.
De altfel acesta l-a şi felicitat printr-un mesaj postat pe contul său de twitter pe noul preşedinte.
Congratulations to Dr @HassanRouhani for taking Iran's presidential vote. We should all support him in his mission to serve Iranian nation.
— Saeed Jalili (@DrSaeedJalili) June 15, 2013
Prezența la vot a fost estimată la 72,2% din cei 50 de milioane de iranieni eligibili pentru a vota.
Hassan Rouhani va fi succesorul lui Mahmoud Ahmadinejad.
Conducătorul suprem, Ayatollahul Khamenei trebuie să ratifice acest vot la 3 august.
Noul preşedinte va depune apoi jurământul în parlamentul iranian.
În Iran, deciziile finale "sunt luate de Ayatollahul Khamenei"
Potrivit redactorului Radio România Actualităţi, Carmen Gavrilă, preşedintele în Iran este departe de a fi cel mai puternic om în stat.
În fapt, are atribuţii de premier, iar deciziile finale, de la cele de politica externa pâna la cele militare, le ia liderul suprem religios, acum, Ayatollahul Khamenei.
Tot liderul suprem controlează atât armata, cât si forţele paramilitare ale gărzilor islamice revoluţionare, dar şi pe cele ale miliţiilor de voluntari, însă sunt domenii, ca cel social şi economic, în care preşedintele poate influenţa politicile statului; ba, chiar actualul preşedinte Ahmadinejad, iniţial susţinut de liderul suprem, a reuşit, mai ales în al doilea mandat, să intre în conflict cu acesta în ce priveşte viitorul republicii islamice.
În timp ce Ayatollahul Khamenei doreşte o păstrare a stării de fapt, cu cea mai mare putere în mâinile clericilor, Ahmadinejad a promovat o nouă clasă politică formată din oameni din rândul gărzilor revoluţionare, ceea ce a dus cu gândul la un nou Iran, cu un regim militar islamic.
Miza acestor alegeri este cât de obedient faţă de liderul suprem ar putea fi viitorul preşedinte.
