Haosul politic din Peninsulă continuă

Într-o stare de confuzie totală, fără guvern şi la doar câteva zile înainte de alegerea noului preşedinte al ţării, Italia a adoptat planul bugetar pe 2013 şi prevederile pe următorii doi ani, un plan bazat pe o creştere prudentă şi pe diminuarea datoriilor publice începând cu anul viitor.

Aşteptarea este şi mai mare cu cât , vineri, cei 10 intelectuali însărcinaţi să găsească o soluţie de ieşire a ţării din acest blocaj îşi încheie lucrările.

Cele 10 personalităţi, economişti, profesori şi oameni politici, au avut la dispoziţie 10 zile pentru a veni cu 10 reforme, reforme pe care le vor prezenta, vineri, la miezul zilei preşedintelui republicii, Giorgio Napolitano.

Aceşti 10 intelectuali vor trebui să formuleze programe precise în vederea formării unui nou guvern italian, în vederea realizării unei noi legi electorale şi în vederea aplicării unor măsuri urgente atât economice, cât şi sociale.

Se vorbeşte deja de eventuale tăieri ale cheltuielilor în politică, şi ar fi vorba de o reducere de 30% a rambursărilor cheltuielilor electorale pentru partidele politice.

Totodată, se are în vedere o restrângere a numărului de deputaţi de la 630 se va ajunge la 470 de deputaţi.

Şeful statului italian a ajuns la această decizie în încercarea de a debloca situaţia de criză politică creată după alegerile generale de la sfârşitul lunii februarie, la care nici o coaliţie nu a obţinut majoritatea absolută în ambele camere ale parlamentului de la Roma.

În contextul în care reprezentanţii mişcării populiste Cinci Stele protestează în Camera Deputaţilor de două zile şi solicită să se iasă din nou la vot, guvernul actual, condus de Mario Monti, a aprobat planul bugetar pe anul 2013, plan care prevede o scădere cu 1,3% a PIB în cursul acestui an, urmată de o creştere cu 1,3% în 2014 şi de o altă creştere de 1,4% în 2015.

În privinţa deficitului, prevederile sunt confirmate la -2,9% în 2013, la -1,8% în 2014 şi la -1,5% în 2015.

Datoriile publice vor fi la 130,4% în raport cu PIB anul acesta, înainte de a scădea la 129% în 2014 şi la 125,5% în 2015.

În plus, aşteptarea la nivel politic devine şi mai apăsătoare, dat fiind că până la sfârşitul lunii aprilie Italia va trebui să aleagă, deja, şi un nou preşedinte al republicii, care va trebui să găsească o soluţie în vederea formării unui nou executiv în locul celui tehnocrat al lui Mario Monti, care a condus ţara în ultimile 15 luni.