Guvernul olandez cade după o dispută privind Afganistanul
Ultima coaliţie guvernamentală olandeză condusă de Jan Peter Balkenende se destramă din cauza Afghanistanului.
Articol de Claudia Marcu, 20 Februarie 2010, 12:05
Executivul olandez - format din creştini democraţi, social democraţi şi o uniune creştină - a demisionat după o întâlnire care a durat 16 ore.
Motivul demisiei a fost dat de viitorul misiunii olandeze NATO în Afghanistan, unde soldaţii olandezi sunt prezenţi din 2005.
NATO a cerut guvernului olandez prelungirea misiunii în Uruzgan până în 2011, faţă de 2010 când olandezii anunţaseră retragerea trupelor.
Social democraţii au fost împotrivă, cerând respectarea necondiţionată a deciziei de retragere, în timp ce creştin democraţii conduşi de Jan Peter Balkenede vroiau să îşi mulţumească partenerii internaţionali.
Colaţia era deja zdruncinată de raportul privind participarea la invazia Irakului, care a adus pentru prima dată în istoria parlamentului olandez o moţiune de neîncredere împotriva premierului ca persoană.
Demisia cabinetului Balkenende IV vine cu două săptâmini înainte de alegerile provinciale.
În declaraţia făcută dimineaţa, premierul olandez Jan Peter Balkenende nu a făcut nici o referire la alegeri parlamentare anticipate, însă teoretic acestea ar trebui organizate în luna mai.
În acelaşi timp, misiunea din Uruzgan încetează.
Într-o declaraţie făcută ieri presei olandeze, un oficial al NATO îşi exprimă suprinderea faţă de comportamentul politicienilor olandezi cu care s-a discutat îndelung prelungirea misiunii în provincia Uruzgan, inclusiv la ultima conferinţă pentru Afghanistan care a avut loc la Londra.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a trimis scrisoarea oficială la cererea Olandei şi nu ar fi făcut lucrul acesta dacă nu ar fi fost sigur că prelungirea misiunii era un lucru sigur.
Oficialii NATO au fost suprinşi să afle că scrisoarea stă la baza crizei politice din Regatul Ţărilor de Jos.
Jan Peter Balkenende este prim ministru din 2002 şi nu a reuşit să ducă nici un mandat pînă la capat.
Numele lui a fost vehiculat pentru preşedinţia Consiliului European, însă a pierdut în faţa lui Herman van Rompuy, colegul sau belgian.
