Guvernul elen face concesii pentru măsurile de austeritate

Reducerea taxei pe valoarea adăugată de la 23% la 20% - este concesia pe care guvernul de la Atena se pregăteşte să o facă opoziţiei, în schimbul susţinerii unor noi măsuri dure de austeritate.

Presa din Grecia speculează că executivul elen ar fi primit acordul instituţiilor financiare internaţionale, FMI şi Comisia Europeană, pentru a lua această măsură.

Cazul Greciei, care încearcă de mai bine de un an să-şi reducă deficitul bugetar, este urmărit cu atenţie pe pieţele internaţionale.

Acestea vorbesc de riscul unei intrări în incapacitate de plată.

De anul trecut, de când Grecia a încheiat un acord cu Uniunea Europeană şi FMI pentru un pachet de finanţare externă de 110 miliarde de euro, opoziţia conservatoare elenă a cerut permanent puterii reducerea taxelor, inclusiv a celei pe valoarea adăugată.

Argumentul opoziţiei în tot acest timp a fost că măsurile luate de executivul socialist pentru reducerea imensului deficit bugetar al ţării au sufocat în practică economia.

O dovedesc, spun conservatorii, şomajul în creştere şi numeroasele proteste şi greve organizate de marile centrale sindicale elene.

Acum, dacă informaţia apărută într-un cotidian financiar de la Atena este adevărată, guvernul pare să facă o concesie importantă opoziţiei şi să câştige astfel susţinere pentru adoptarea unor noi măsuri de austeritate şi asta pentru că ţara nu a reuşit să-şi îndeplinească obiectivele asumate anul trecut, de reducere a deficitului, iar pieţele financiare internaţionale vorbesc tot mai mult de riscul unei intrări în incapacitate de plată.

În plus, FMI a avertizat săptămâna trecută că ar putea bloca plata următoarei tranşe din împrumutul convenit anul trecut, dacă Uniunea Europeană nu garantează că va acoperi necesarul de finanţare al Atenei pe anul viitor.

Între timp, Reuters relatează, citând surse oficiale europene, că Bruxellesul pregăteşte un al doilea pachet de finanţare de urgenţă pentru Grecia.

Ar fi vorba de 65 de miliarde de euro, bani pentru care Uniunea Europeană vrea o supraveghere atentă şi fără precedent a programului de privatizare pe care statul elen l-a făcut public săptămâna trecută.

Misiunea Bruxellesului de a pune la punct un nou plan nu este însă simplă - pe lângă presiunea FMI există şi nemulţumiri în rândul unor importante ţări de pe continent; extinderea finanţării pentru Grecia nu este agreată de conservatorii şi naţionaliştii din Germania, Olanda şi Finlanda.

Cotidianul elen "Kathimerini" a scris că miniştrii de finanţe din cele 17 state din zona euro ar putea participa săptămâna viitoare la o reuniune specială privind noul pachet de finanţare pentru Grecia.