Guvernul egiptean şi-a dat demisia "în urma protestelor"

În capitala Egiptului au loc noi ciocniri violente între autorităţi şi protestatari, informează BBC.

Pe fondul confruntărilor dintre protestatari şi forţele de ordine, guvernul egiptean şi-a prezentat demisia Consiliului Suprem al Forţelor Armate, informează AFP.

Purtătorul de cuvânt al executivului, Mohamed Hijazi, citat de agenţia oficială MENA, a declarat că demisia a fost decisă "având în vedere circumstanţele dificile pe care le traversează în prezent ţara".

Confruntările dintre forţele de ordine şi protestatarii egipteni s-au soldat cu peste 20 de morţi în ultimele trei zile, anunţă oficiali de la morga din Cairo.

Bilanţul anterior era de 33 de morţi şi sute de răniţi, dar s-a constatat ulterior că nu toate decesele aveau legătură cu protestele violente din Piaţa Tahrir.

Din cauza situaţiei create, Bursa din capitala Egiptului a înregistrat luni o cădere de 4%.

Protestatarii acuză armata, aflată la conducere după înlăturarea preşedintelui Hosni Mubarak, că încearcă să confişte puterea şi să împiedice astfel tranziţia spre democraţie.

Video: Numărul persoanelor decedate în urma confruntărilor din Cairo a ajuns la 20.

Confruntările au loc cu doar o săptămână înaintea alegerilor parlamentare.

Manifestanţii cer demisia mareşalului Hussein Tantaui, şeful Consiliului Suprem al Forţelor Armate, structura militară care conduce Egiptul după înlăturarea fostului regim.

Un ministru a demisionat în semn de protest faţă de recentele evenimente.

Un grup de diplomati egipteni a emis o declaraţie prin care condamnă modul în care au fost manipulate protestele.

Declaraţia, semnată de mai mult de 109 ambasadori şi alţi diplomaţi, solicită încetarea violenţelor împotriva protestatarilor.

De asemenea, declaraţia menţionează ca cei vinovaţi de decesele care au avut loc în timpul protestelor să fie aduşi în faţa justiţiei.

Consiliul Suprem al Forţelor Armate, condus de mareşalul Mohamed Tantawi, este însărcinat cu supravegherea tranziţiei ţării la democraţie, după trei decenii de conducere autocratică sub preşedintele demis Hosni Mubarak.

Aceasta este cea mai lungă perioadă de protest continuu de când preşedintele Mubarak a demisionat în luna februarie.

"Armata nu e cu noi"

Potrivit analistului pe politică externă al Radio România Actualităţi, Carmen Gavrilă, în piaţa Tahrir protestatarii spun că revoluţia nu s-a terminat pentru că doar Hosni Mubarak a căzut în februarie, însă regimul nu s-a schimbat, practicile armatei, susţin demonstranţi, sunt la fel de represive, iar Consiliul Suprem al Armatei încearcă o constituţie confortabilă care scoate armata de sub controlul popular.

Din nou, ca în februarie, analiştii egiteni văd similarităţi cu România, iar Piaţa Tahrir a acestor zile este asemănată cu Piaţa Universităţii din anii 90, cu mineriadele.

"Factorul comun în Romnia şi la noi este că principalii jucători, după revoluţie, au fost persoane din vechiul regim, la dumneavoastra liderul care a dominat anii 90 a fost un vechi membru al regimului Ceauşescu" consideră Yehia Ghanem, de la ziarul Al Ahram.

Este tocmai ce reclamă protestatarii din piata Tahrir – reminiscenţe ale regimului Mubarak, în cazul Egiptului fiind armata.

Fraţii Musulmani şi ambiguitatea

Primul protest de amploare a fost organizat pe 18 noiembrie de Fraţii Musulmani, care însă ulterior s-au retras din prim-plan, lăsând vizibil pe linia de front a demonstraţiilor partidul salafist Al Nour şi partidele formate din mişcările de tineret care au pornit revoltele din primăvară.

Fraţii Musulmani încearcă să proiecteze imaginea unei forţe politice care se opune tendinţelor autoritare ale armatei dar nici nu vrea să se plaseze ca dusman clar al acesteia de teama represaliilor.

Sameh Makram Ebeid, de la partidul liberal Wafd avertizează că în lipsa unor partide seculariste puternice, Fraţii Musulmani sunt de fapt marii jucători în Egiptul post Mubarak.

"Fraţii Musulmani şi-au tot schimbat pielea politică. Acum ultima pe care o poartă la vedere este de partid care spune că vrea guvern civil dar cu o bază religioasă, ceea ce pentru naivi sună bine, dar la o analiză mai profundă e clar că vorbesc despre un guvern religios şi un stat religios", susţine Sameh Makram Ebeid, de la partidul liberal Wafd.

Liberalii "înţeleşi" cu armata

În schimb, pentru analistul Mohamad Bahmad, nu islamiştii sunt un pericol, în condiţiile în care, spune el, protestele actuale au izbucnit din cauza propunerilor constituţionale care scot aramata de sub control popular, făcute de un reprezentant al partidului Wafd liberal.

"Dacă islamiştii şi liberalii nu reuşesc să ajungă la o înţelegere, la un modus-vivendi, mai probabil decât un regim controlat de islamişti este un nou regim autoritar, format printr-o alianţă între armată şi aşa-numiţi liberali", consideră Mohamad Bahmad.