Guvernul din Siria a demisionat

Pe fondul războiului civil din Libia şi relativ în apropiere, o altă ţară, unde nu este linişte, este Siria.

Aici au loc proteste antiguvernamentale, chiar dacă de mică amploare şi eclipsată de manifestaţiile de marţi, când sute de mii de sirieni au ieşit în stradă pentru a-şi arăta susţinerea pentru putere.

Tot marţi, guvernul de la Damasc şi-a înaintat demisia preşedintelui Bashar al-Assad, care a şi acceptat-o, după cum anunţă televiziunea publică.

Analiştii politici sunt de părere că acest gest ar fi o concesie a puterii, după mai mult de o săptămână de proteste de masă.

Preşedintele al-Assad este aşteptat să prezinte reforme economice, anunţate luni de un purtător de cuvânt, măsură care ar trebui să liniştească lucrurile.

Nu este clar în ce măsură aceste mitinguri pro-Assad au fost regizate de putere, dar numărul celor ieşiţi pe străzi este considerabil mai mare decât al protestatarilor.

Spre deosebire de mişcările de revoltă din alte ţări din regiune, protestatarii sirieni cer reforme şi nu schimbarea regimului, după cum a explicat activistul sirian pentru drepturile omului, Wissam Tarif.

"Nimeni nu a cerut până acum ca preşedintele să plece. Oamenii au doar câteva cereri simple şi realiste, adică eliberarea prizonierilor politici, abolirea stării de urgenţă, reforme economice, pentru că Siria are foarte mulţi tineri cu potenţial.

"Preşedintele Assad trebuie să înceapă să asculte cererile şi să le pună în aplicare. Nu-şi mai poate permite doar promisiuni", a declarat Wissam Tarif.

Justeţea cererilor protestatarilor este dincolo de îndoială, în condiţiile în care economia siriană suferă de ani de zile, dar motorul protestelor pare să fie în moscheile cu simpatii militante. De remarcat că protestele din ultima vreme au pornit imediat după o slujbă de vineri, ţinută de Youssef al-Qaradawi, un cleric controversat.

Familia Assad, istorie de conflict cu islamul militant

Familia Assad, care nu este sunnită, ca majoritatea populaţiei, ci musulmană alawită, şi Partidul Socialist Baath, la putere, au o istorie de conflict cu islamul militant, în special cu ramura siriană a Frăţiei Musulmane, aflată acum în semiclandestinitate şi care nu a uitat masacrul ordonat de Hafez, tatăl lui Bashar al-Assad, în 1982.

O revoltă de proporţii, mult peste protestele de astăzi, a izbucnit atunci alimentată de Frăţia Musulmană în localitatea Hama, o redută a islamului militant sunnit.

Organizaţia nu a dispărut niciodată din subteranele Siriei şi s-a hrănit din nemulţumirile, în special economice, ale populaţiei.

Acum câţiva ani, încercările preşedintelui Bashar al-Assad, de reformă economică şi acordarea de libertăţi sociale au fost blocate de elemente militare din interiorul regimului.

Rămâne de văzut dacă promisiunea de reluare a reformelor va stinge punctele de fierbere a protestelor şi va contracara influenţa Frăţiei Musulmane siriene.

În Siria, ca şi în Egipt, cu puţin timp înainte de declanşarea protestelor, dar şi în timpul lor, au fost eliberaţi numeroşi militanţi islamişti. Nu este clar cine şi de ce a procedat aşa.

În Egipt, o serie de analişti locali liberali spun că a fost vorba despre elemente din interiorul regimului, care doreau plecarea lui Hosni Mubarak.

În Siria nu au existat comentarii oficiale după recenta eliberare din închisoare a peste 200 de membri ai Frăţiei Musulmane.