Grupurile de Acţiune Locală "au nevoie de sprijinul statului"

Europarlamentarul Norica Nicolai cere statului român să sprijine acţiunea Grupurilor de Acţiune Locală constituite după formula parteneriatului public-privat, în scopul dezvoltării satelor româneşti.

După o perioadă de consolidare instituţională, GAL-urile româneşti se află într-o etapă de cooperare şi transfer de cunoştinţe pentru a evita ineficienţa sau risipa de enegie.

Deşi s-au lansat mai târziu decât în alte ţări, în România sunt acum peste 160 de Grupuri de Acţiune Locală în zone precum sud-estul Crişanei, Ţara Oaşului, Lunca Prutului sau Dunărea de Jos.

Printre problemele cu care se confruntă se numără birocraţia şi lipsa de specialişti în elaborarea proiectelor, unde GAL-urile ar putea primi ajutor.

"Nu sunt numai proiecte de promovare a comuntăţii rurale, sunt proiecte de dezvoltare a comunităţilor.

"S-au creat mici ferme, s-au creat mici afaceri la nivelul dimensiunilor demografice ale comunităţii şi cred că asta este una din soluţiile care trebuie utilizate obligatoriu", spune Norica Nicolai.

"Forme eficiente" de asociere

Şi reprezentantul misiunii permanente a României la Uniunea Europeană, fostul secretar de stat la agricultură, Achim Irimescu, spune că aceste forme de asociere sunt deosebit de eficiente.

"Grupurile de Acţiune Locală au început să funcţioneze bine, şi-au demonstrat viabilitatea şi foarte important, se adresează unor beneficiari la nivel local care ajungeau mai greu la Ministerul Agriculturii", spune Achim Irimescu.

Cele peste 3.000 de proiecte trimise spre finanţare până la sfârşitul anului trecut, cu o valoare medie de circa 41.000 de euro, se referă la dezvoltarea fermelor, infrastructură, turism, servicii şi procesarea producţiei agricole.