Grecii vor "o revizuire a condiţiilor din acordul de creditare"

Urmează zile de foc pentru Atena, pentru că va fi nevoită să poarte negocieri dure cu experţii Băncii Centrale Europene, ai FMI şi ai UE, care vor verifica dacă noul guvern pune în practică austeritatea bugetară şi reformele structurale la care s-a angajat.

Grecii vor încerca, însă, să obţină o revizuire a condiţiilor prevăzute în acordul de creditare.

Banca Centrală Europeană, al cărei reprezentant este deja la Atena, încurajează executivul lui Antonis Samaras să meargă în continuare cu reformele, pentru că orice întârziere este riscantă.

Responsabilul Băncii Centrale Europene, Jörg Rasmussen, s-a întâlnit cu ministrul interimar al finanţelor, Giorgos Zannias, şi cu succesorul său desemnat, Yannis Stournaras, cu ocazia tradiţionalei conferinţe organizate de săptămânalul "The Economist" la Atena.

Jörg Rasmussen spunea că Grecia va trebui să se concentreze asupra punerii în aplicare a programului de reformă decât să piardă timp, încercând să renegocieze termenii memorandumului.

În ceea ce priveşte o prelungire a termenelor, oficialul Băncii Centrale a declarat că "amânarea ajustării este riscantă, ar creşte raportul datorie-PIB al ţării în 2020 peste nivelul stabilit de 120%, procent care este, de fapt, şi limita superioară considerată viabilă pentru Grecia".

În cadrul conferinţei organizate luni în capitala elenă, Jörg Rasmussen a descris actualul program de ajustare bugetară ca fiind cea mai bună alegere pentru economia Greciei şi a menţionat că în aceste momente de criză este necesar un echilibru între responsabilităţile naţionale, respectiv ale Greciei, şi cele europene, întrucât fără acest program Grecia ar fi trebuit să se supună unor reforme majore.

El a adăugat şi faptul că dificultăţile cu care se confruntă economia Grecia nu sunt cauzate de aplicarea programului în sine, ci a politicilor nesustenabile din ţară.

În ceea ce priveşte majorarea fondurilor europene de dezvoltare destinate suplimentar Greciei, Jörg Rasmussen a declarat că economia Greciei trebuie să-şi îmbunătăţească în primul rând capacitatea de absorbţie a acestor fonduri şi a precizat că în prezent ţara valorifică numai 35% din fondurile de coeziune.

Oficialul BCE a subliniat că nu euroobligaţiunile sunt o soluţie adecvată în acest moment pentru gestionarea crizei şi a adăugat că ar trebui să se formeze o uniune fiscală a ţărilor membre şi pentru aceasta Grecia trebuie sprijinită.

Jörg Rasmussen a avertizat că sprijinirea scenariului ieşirii Greciei din zona euro este foarte periculoasă.

Responsabilul Băncii Centrale Europene, criticat de mass-media elenă

Mass-media elenă a criticat unele pasaje din discursul oficialului BCE, considerând că ar fi depăşit limitele statutului şi competenţelor sale prin recomandările adresate primului ministru şi membrilor cabinetului.

Principala preocupare a cabinetului condus de Antonis Samaras este elaborarea strategiei de negociere cu troica, negocieri care vor începe miercuri.

Prima cerere a executivului elen este prelungire cu 2 ani a termenului de implementare a programului de ajustare bugetară până în 2016, în loc de 2014.

Argumentul esenţial de care se vor folosi guvernanţii eleni este acela de a face faţă recesiunii cu care Grecia se confruntă pentru al cincilea an consecutiv.

În acest sens, este semnificativă şi declaraţia unuia dintre responsabilii echipei guvernamentale, Christos Tauras, adjunct al Finanţelor, care spunea, duminică, într-un cotidian, că "este nevoie cât mai curând posibil de un acord cu creditorii, pentru ca planul de ajustare bugetară să fie aplicat".

Aceasta este singura declaraţie a echipei guvernamentale, întrucât Antonis Samaras a rugat membrii executivului să nu facă nici un fel de declaraţii pe acestă temă.