Grecia şi o serie de insule din Marea Egee se confruntă cu o lipsă alarmantă de apă
Lipsă de apă este de asemenea în Creta, Insula Kefalonia la Marea Adriatică şi în Thassos.
Articol de Radio România Actualităţi, 26 Iulie 2024, 23:15
Ameninţată de seceta prelungită, caniculă şi penuria de apă, autorităţile din insulele greceşti caută soluţii la aceste probleme care pun în pericol turismul şi agricultura, pe lângă reducerea consumului.
Detalii despre planurile autorităţilor de la Atena, aflăm de la corespondenta RRA Michaela. Lambrinidou: Anul acesta, Grecia şi cu precădere o serie de insule din Marea Egee se confruntă cu o lipsă alarmantă de apă din cauza precipitaţiilor scăzute din timpul iernii şi a primăverii, dar şi din lipsa unor politici durabile în domeniu care să asigure cererea de apă în timpul verii, când insulele sunt inundate nu de apă, ci de turişti. Cea mai mare penurie de apă o au insulele din complexul insulelor Ciclade, respectiv Leros, Sifnos, Naxos şi Tinos. Lipsă de apă duce însă şi Creta, Insula Kefalonia la Marea Adriatică, dar şi Thassos, atât de cunoscută românilor. Autorităţile locale au instalat unităţi de desalinizare, au interzis umplerea piscinelor particulare, au închis robinetele de apă pe plajă şi chiar se întrerupe apa timp de câteva ore pe zi în aceste insule. În alte insule, unde lacurile şi puţurile au secat total, apa este adusă cu vapoare cisterne pentru a satisface nevoile localnicilor şi turiştilor. Ministerul Mediului şi Energiei urmează să promoveze o soluţie la problema penuriei de apă cu care se confruntă multe regiuni şi insule prin utilizarea desalinizării în combinaţie cu producţia de energie verde. Proiectul în speţă include construirea de unităţi hibride de producere a energiei cu turbine eoliene, sisteme fotovoltaice, unităţi de stocare prin pompare şi unităţi de desalinizare, care vor fi utilizate pentru producerea de apă potabilă şi pentru irigaţii. Derularea proiectelor ar urma să fie lansată în toamnă, iar finanţarea lor se ridică la aproximativ 200 de milioane de euro, fiind asigurată prin fondul de decarbonizare, dat fiind că cea mai mare parte a bugetului va fi alocat construcţiei de unităţi de producţie de energie verde, justificând astfel şi includerea proiectelor în acest fond.
