Grecia și Comisia Europeană, înțelegere privind repatrierea refugiaților

Grecia și Comisia Europeană au ajuns la înțelegere pentru repatrierea a 5.000 de refugiați, care acum sunt în insulele grecești, alături de alte măsuri legate de mutarea unui număr de refugiați în Grecia continentală, pentru detensionarea situației din zonă și relocarea în opt țări europene a unui număr de copii neînsoțiți.

Instituirea unui mecanism temporar de repatriere a circa 5.000 de migranți aflați în insulele din Marea Egee, finanțat din fondurile Comisiei Europene, au anunțat după întrunirea avută la Ministerul pentru Migrație și Azil, ministrul grec Notis Mitarakis și comisarul pentru drepturile omului, Ylva Johansson.

Ministrul grec pentru migrație a subliniat că returnările voluntare vor detensiona și mai mult situația din insule, dat fiind că guvernul elen a reprogramat transferul a circa 10.000 de azilanți pe teritoriul continental al țării /.../ în primele luni ale anului.

Repatrierea se va face în colaborare cu Organizația Internațională pentru Migrație și Frontex. Acest mecanism va fi temporar, oferind posibilitatea migranților care se află în taberele de pe insule și care au ajuns în Grecia înainte de 1 ianuarie să solicite o returnare voluntară, primind totodată o alocație în valoare de 2.000 de euro.

După cum a subliniat doamna Johansson, acest mecanism este o oportunitate de a reduce presiunea asupra insulelor grecești, dar a reiterat că este foarte important să fie respectate tratatele europene și internaționale pentru toți cei care solicită azil înainte ca ei să fie returnați.

Comisarul european a afirmat că eforturile se focusează acum pe relocarea a circa 1.600 de copii de refugiați neînsoțiți care vor fi primiți de opt țări europene, începând cu această săptămână, în condițiile în care este o urgență să găsim soluții pentru copii, deoarece vârsta copilăriei nu se repetă.

Ylva Johansson a anunțat, de asemenea, că guvernul elen, împreună cu Comisia Europeană, va organiza o conferință pentru copiii neînsoțiți în cursul acestui an. Întrebată dacă noul regulament pentru azil, ce va fi prezentat Comisiei după Paște, prevede și relocări obligatorii în alte state membre, comisarul european a remarcat că aceasta a fost unul dintre obstacolele care au blocat propunerile anterioare, și de aceea trebuie găsite alte variante, care însă să fie acceptate de toate statele membre.

Tot în Grecia, fostul premier din perioada dificilă a crizei economice, Alexis Tsipras, acum în opoziție, a prezentat o platformă de măsuri pe care partidul său le propune, considerând că miza națională după criza coronavirusului este de a nu lăsa să se risipească recentele sacrificii ale poporului grec.

Pe lângă măsuri legate de finanțarea suplimentară a sănătății, a salariaților, șomerilor, Tsipras a mai afirmat că statul grec trebuie să fie pregătit să facă tot posibilul pentru protejarea companiilor de importanță strategică, inclusiv naționalizarea lor, și a adăugat că Grecia are avantajul de a dispune de o rezervă de lichidități de aproape 10% din PIB; dar dacă această criză va dura mai mult de șase luni, „vom vorbi de o oprire a economiei globale și europene."