Grecia, printre primele ţări din Uniunea Europeană la riscul de sărăcie

Realizator: Pavel Ionescu - Grecia se numără printre primele țări din Uniunea Europeană la riscul de sărăcie și excluziune socială al populației. Situația riscă să se agraveze din cauza efectelor pandemiei, a lockdownului, a creșterii prețurilor la energie, dar și a celor 10 ani de dificultăți create de criza financiară. Are mai multe informații de la Atena, Michaela Lambrinidou.

Corespondenţă din Atena - Reporter: Michaela Lambrinidou - Potrivit unor recente date publicate de Agenţia Europeană de Statistică, ELSTAT, peste un sfert din populaţia Greciei este supusă de anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, Grecia plasându-se pe locul trei între statele europene cu cel mai mare risc. Situaţia precară a economiei elene după zece ani de austeritate, pandemia şi lockdownul îndelungat sunt câteva din cauzele care au contribuit ca 27,5% din populaţia Greciei să se confrunte cu riscul sărăciei sau excluziunii sociale, comparativ cu 21,9%, care este media din Uniunea Europeană la acelaşi capitol, potrivit aceloraşi surse.

Aproximativ 3,5 milioane de persoane se confruntau anul trecut cu lipsuri materiale grave. Erau defavorizate din punct de vedere social sau locuiau în gospodării cu intensitate de lucru scăzută. 5,6% dintre cei afectaţi nu îşi puteau plăti facturile, nu au putut să îşi păstreze locuinţa încălzită sau nu şi-au permis câteva zile de vacanţă. Femeile, familiile monoparentale şi şomerii din Grecia se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie şi excluziune socială, la o rată de 67,5%. Criza energetică deja începe a fi resimţită la facturile de electricitate şi căldură şi la preţurile produselor din market şi fără îndoială va agrava şi mai mult starea economică a gospodăriilor, în condiţiile în care măsurile luate până acum, atât de Uniunea Europeană, cât şi de executivul grec nu au reuşit să menţină un echilibru, fapt ce va face ca şi mai mulţi oameni să fie împinşi înspre sărăcie şi în acest an.

Ministrul de finanţe al Greciei, Christos Staikouras, afirmă că situaţia se va reglementa repede şi a anunţat că va exista o compensaţie la facturile de electricitate, iar gospodăriile defavorizate vor primi o alocaţie pentru căldură, dar aceste promisiuni par insuficiente în faţa valului de creştere a preţurilor din lanţul economic. Opoziţia cere, pentru perioada crizei, o reducere a taxelor la carburanţi, care dublează costul propriu-zis al acestora, dar Guvernul este foarte reticent faţă de această perspectivă, care ar reduce veniturile la buget, şi aşa deficitar, şi se orientează spre un set de măsuri şi programe active şi alocaţii care să se adreseze, în special, categoriei de gospodării vulnerabile, în speranţa că criza energetică nu va avea un impact mai lung de şase luni, iar economia ţării va reveni la ritmul de creştere estimat de staff-ul economic.