Grecia iese astăzi, din programul de asistenţă financiară

La 20 august, după opt ani în care Grecia a beneficiat de trei programe de asistenţă financiară pentru a evita intrarea în faliment şi a suferit cea mai gravă recesiune a oricărei economii europene din timpurile moderne, va ieşi în siguranţă din programul de asistenţă.

Ce înseamnă de fapt pentru Grecia această evoluţie? Putem spune că se pune capăt unei incertitudini şi se garantează revenirea la o normalitate a Greciei în Europa, iar acest lucru înseamnă că sacrificiile poporului nu au fost în zadar.

Premierul grec, Alexis Tsipras a promis cetăţenilor că din luna august ţara va lăsa definitiv în urmă programele de salvare, va decide singură politica sa financiară, fără ordine de la Bruxelles, chiar dacă va exista o monitorizare a finanţărilor din partea creditorilor europeni, iar ţara va avea acces liber la finanţări de pe piaţa financiară internaţională.

Actualul cabinet guvernmental doreşte în următoarele luni să implementeze o serie de acte normative cu caracter social, deşi reformele profunde în sistemul de protecţie socială şi în cel fiscal vor întârzia.

Economiştii susţin că statul elen a depăşit nivelul critic, dar populaţia va avea încă ani buni de suportat, economisiri şi măsuri de austeritate.

Încheierea programelor de salvare nu înseamnă că Atena poate renunţa la disciplina bugetară, iar guvernul, chiar şi opoziţia, care vede lucrurile în mod diferit, sunt în măsură să recunoască că Grecia nu are voie să pericliteze ceea ce s-a făcut bine până acum.

În următorii 40 de ani, Atena va trebui să atingă un surplus bugetar primar îndeajuns de mare pentru a reduce constant nivelul datoriilor de stat, care astăzi reprezintă 179% din PIB.

Grecia trebuie să-şi mărească productivitatea şi are nevoie de investiţii care să-i asigure pe macro-durată viabilitatea economiei şi sustenabilitatea datoriei, implementând o strategie de creştee economică pentru anii următori.