Grecia: delincvenţa juvenilă capătă amploare în şcoli

În Grecia, delincvenţa juvenila capătă amploare cu precădere în şcoli, iar fenomenul creează îngrijorări în rândul societăţii elene şi a autorităţilor de la Atena.

Reporter - Michaela Lambrinidou: Delincvenţa juvenilă este un fenomen social care în ultimii ani este din ce în ce mai pregnant în societate elenă. Odată cu deschiderea anului şcolar, în diverse regiuni ale ţării, în incinta unor şcoli sau la o mică distanţă de aceştia, au loc atacuri violente între grupe sau bande de elevi sau de tineri adolescenţi. Jafurile, vandalismele în locaţii publice sau pe stadioane sunt expresia acestui fenomen îngrijorător, care tinde să ia amploare, iar tinerii sunt afectaţi de delincvenţa juvenilă, fie în calitate de autori, fie ca victime. Tinerii delincvenţi par să opereze în grupuri sau în bande şi mai rar individual. În aceste grupuri există un nucleu central care constituie echipa de conducere şi în jurul acesteia sunt membri care întreprind diversele acţiuni delincvente. Multe ţări europene, precum Grecia, Spania sau Franţa, se confruntă cu un număr crescut de imigranţi adolescenţi care au probleme de adaptare, nu îşi găsesc un loc în societate şi adeseori ajung să se refugieze în delincvenţă. Potrivit datelor, deşi indicele delincvenţei minorilor între 13 şi 17 ani nu prezintă modificări remarcabile în raport cu anii anteriori, rata variază între 4 şi 8%. Se constată o creştere semnificativă a infracţiunilor violente, precum omucideri sau violuri. Deputata europeană, din Grecia, Katerina Batzeli, membră a Comisiei pentru Drepturile Femeilor şi Egalitate în Sexe, a redactat în trecut un raport asupra delincvenţei juvenile, la care au fost invitaţi să-şi expună opinia experţi în sociologie şi psihologie din diferite state membre, într-o încercare de a aborda acest fenomen internaţional. În opinia doamnei Batzeli, statele membre, în colaborare cu instituţiile europene, ar trebui să stabilească fără întârziere standarde minime şi principii directoare comune în ce priveşte acţiunile de prevenire a delincvenţei juvenile comune şi în niciun caz nu ar trebui să se recurgă la măsuri grave sau la sancţiuni penale decât în ultimă instanţă şi doar dacă este absolut necesar. Fiecare stat în parte şi toate împreună în cadrul Uniunii Europene trebuie să promoveze politici de reformă pentru combaterea delincvenţei juvenile, dar şi să ia măsuri care să echilibreze politicile familiale, să trateze cât mai eficient sărăcia şi excluziunea socială, chiar şi a migranţilor, creând însă, în paralel principii culturale comune. Copiii cu comportament infracţional au nevoie de o plasă de siguranţă, aşa că este imperativ să se consolideze acţiunile cu semn pozitiv pentru minorii şi tinerii adolescenţi. De regulă, copiii răi sunt şi copii nefericiţi, iar societatea trebuie să le readucă zâmbetul pe faţă.