Germanii se pregătesc pentru alegeri parlamentare

Germanii se pregătesc pentru alegerile parlamentare de duminică, care vor înregistra, conform sondajelor, câteva premiere, între care intrarea în Bundestag a partidului extremist de dreapta, Alternativa pentru Germania.

Dacă sondajele se confirmă, Germania ar putea avea pentru prima dată, în ultimii ani, 6 partide în parlament.

Prezenţa cea mai notabilă se anunţă a fi Alternativa pentru Germania, un partid de extrema dreaptă care ar putea aduna între 8 şi 15 procente, conform diverselor sondaje de opinie. Trimisul nostru, Carmen Gavrilă, transmite.

Reporter: În sistemul electoral german votanţii aleg un candidat direct, o persoană reprezentativă la nivel local, cu mandat direct, iar al doilea vot îl oferă unui partid.

Imprevizibilul la aceste alegeri vine tocmai din acest dublu vot, pentru că un alegător german care se regăseşte idelologic întru anume partid, poate vota totuşi ca reprezentant direct un candidat din alt partid, mai exact un vot poate ajunge, de exemplu, la un reprezentant AFD de extremă dreaptă, iar alt vot la creştin-democraţii Angelei Merkel, actualul cancelar.

Directoarea Academiei Europene din Berlin, Andreea Despot, consideră că succesul extremei dreapta din acest an are legătură mai degrabă cu emoţia şi frica unor germani în faţa provocărilor moderne ca migraţia, decât cu programul politic în condiţiile în care de fapt AFD nu prea are nimic altceva pe agendă decât problema refugiaţilor.

Andreea Despot: Sunt studii sociolgice care spun că potenţialul pentru preferinţe antisemite extremiste se ridică la 25%. Până acum în Germania am fost norocoşi şi am menţinut la un nivel inferior mişcările populiste de dreapta, spre deosebire de Franţa, Olanda, Finlanda sau Ungaria. Dar există o tendinţă globală spre extremism. Unii analişti spun că sistemele de reprezentare, aşa cum le ştim, sunt în criză. Sistemele noastre de reprezentare politică trebuie revizuite, pentru că poate nu e de ajuns în cazul chestiunilor urgente să mergem la vot doar o dată la patru sau cinci ani. Problema la acest scrutin este că extrema dreaptă pare să atragă nu numai alegători cu mai puţină educaţie sau, dimpotrivă, clasa săracă, ci şi germani din bazinul de cam 30% al celor care de obicei nu votează, dar şi alegători care au votat cu conservatorii până acum sau cu alte partide tradiţionale.