Germania şi Franţa vor aplica taxe pe tranzacţiile financiare

Germania şi Franţa propun soluţii pentru rezolvarea crizei din zona euro.

La Berlin, cancelarul Angela Merkel şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au căzut de acord asupra aplicării unei taxe pe tranzacţiile financiare, dar divergenţele se menţin în ce priveşte forma acesteia, potrivit corespondentului Radio România, Mălina Andronescu.

În timp ce Parisul susţine că va pune în practică taxa pe tranzacţiile financiare, chiar şi de unul singur, dacă este nevoie, chiar de anul acesta, Berlinul şi-a reiterat preferinţa penrtu o acţiune concertată în toate statele din zona euro.

Dacă însă măsura, aşa cum prevede Comisia Europeană, va fi aprobată de toţi cei 27 de membri ai UE, taxa ar urma să se aplice abia în 2014.

Liderii german, Angela Merkel, şi francez, Nicolas Sarkozy, au convenit luni ca acordul european de întărire a disciplinei bugetare la care s-au angajat 26 din cele 27 de ţări ale UE să fie semnat la 1 martie.

"Situaţia în zona euro este mai dificilă decât oricând. De aceea este nevoie de multă fantezie pentru a găsi soluţii de ieşire din criză", a declarat preşedintele Nicolas Sarkozy, după întâlnirea cu Angela Merkel.

De aceea, cancelarul Germaniei şi preşedintele Franţei au solicitat Băncii Centrale Europene să elaboreze propuneri pentru eficientizarea instrumnetelor de stabilizare monetară şi economică.

Germania respinge ideea alimentării directe a Fondului European de stabilitate financiară, de către Banca Centrală Europeană, la fel cum a respins până acum şi propunerea majorării limitării de finanţare a Mecanismului European de Stabilitate care urmează să înlocuiască actualul instrument.

Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy au căzut în schimb de acord asupra accelerării capitalizrii mecanismului de stabilitate, astfel încât acesta să poată intra în vigoare deja la jumătatea acestui an.

În ceea ce priveşte situaţia Greciei, cancelarul Merkel a solicitat Atenei continuarea strictă a reformelor.

"Intenţia noastră este ca nicio ţară să nu trebuiască să părăsească zona euro, însă măsurile de salvare a economiei elene, în primul rând, implicarea sectorului privat prin reeşalonarea datoriilor trebuie să rămână un caz excepţional", a declarat cancelarul Germaniei.

Un alt instrument de promovare a stabilităţii financiare este preconizat un pact de uniune fiscală, Merkel şi Sarkozy salutând progresele rapide ale negocierilor pentru elaborarea acestuia.

Există şanse ca tratatul privind plafonarea datoriilor şi toate celeleltae măsuri adicente să poată fi semnat deja în ianuarie, dar cel târziu în luna martie, a declarat Merkel.

La rândul său, preşedintele Sarkozy a respins criticile referitoare la decizia Franţei privind introducerea unilaterală a unei taxe pe tranzacţiile financiare, declarând că nu este vorba despre o măsură pripită şi reamintind că există deja o propunere a Comisiei Europene în acest sens.

Din punctul de vedere al Berlinului, prioritară rămâne totuşi introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare, la nivelul tuturor celor 27 de state membre ale UE.

Angela Merkel a adăugat însă că această măsură ar putea fi eventual limitată fie şi numai la statele din zona euro.

Londra va bloca impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare

Franţa şi Germania vor să dea un exemplu cu aplicarea taxei pe tranzacţii financiare, cu convingerea că astfel, de la vorbă la faptă nu mai rămâne decât un pas de făcut.

Şi Italia susţine demersul, iar premierul Mario Monti declară că Roma este dispusă să coopereze pentru instituirea unei asemenea taxe în Uniunea Europeană.

Marea Britanie însă este principalul opozant al ideii.

Primul ministru David Cameroon afirmă că această taxă înseamnă pierderi de venituri şi de locuri de muncă, potrivit corespondentului radio România la Londra, Dan Vasiliu.

David Cameroon îşi menţine poziţia fermă şi spune că Londra va bloca impunerea unei taxe pe tranzacţiile financiare în Uniunea Europeană, cu excepţia cazului în care va fi stabilită aplicarea acesteia la nivel global.

Marea Britanie şi-a atras oprobiul multor state europene în momentul în care a blocat, în urmă cu o lună, modificarea tratatului Uniunii Europene, însă acest lucru nu împiedică guvernul de la Londra să facă din nou apel la dreptul său de veto.

Ideea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare nu este deloc pe placul britanicilor, care deţin unul dintre cele mai puternice centre financiare din lume, dar care se tem că îl vor pierde dacă propunerea franceză va prinde contur.

Premierul David Cameroon a avut o atitudine fermă de această propunere şi a declarat într-un interviu pentru BBC că va bloca orice tentativă de punere în practică a unei astfel de taxe.

"Ideea unei taxe asupra tranzacţiilor financiare, pusă în practică doar în Europa, ne va face să pierdem venituri şi locuri de muncă. Va fi ceva rău pentru întregul continent, pentru că există posibilitatea ca multe instituţii să se mute în alte ţări fără taxe.

"Dacă francezii vor să introducă această taxă la ei în ţară, sunt liberi să o facă. Noi avem doar o taxă pe timbru, care se aplică în tranzacţiile de acţiuni şi cu toate acestea, deţinem una dintre cele mai performante pieţe financiare din lume. O taxă asupra tranzacţiilor financiare, care nu se aplică la nivel global, nu are şanse de reuşită şi o voi bloca", a declarat David Cameron.

El a precizat însă că în cazul în care taxa se va aplica şi în Statele Unite şi în zona asiatică, Marea Britanie nu se va mai opune punerii ei în practică.

Prin poziţia radicală abordată faţă de problemele europene, David Cameroon şi-a pierdut, cel mai probabil, din influenţa pe care o avea în cadrul Uniunii, dar în schimb a reuşit să urce în sondajele de opinie din Marea Britanie şi a înăbuşit o posibilă revoltă a colegilor conservatori din aripa eurosceptică.

În schimb, partenerii de coaliţie liberal-democraţi sunt foarte nemulţumiţi de direcţia pe care o ia Marea Britanie în relaţia cu celelalte state europene şi încearcă să evite ceea ce ei consideră că s-ar putea transforma într-o izolare totală a ţării.

Din acest motiv, vicepremierul Nick Clegg a făcut în ultima lună mai multe eforturi diplomatice, purtând o serie de discuţii conciliatoare cu mai multe oficialităţi europene.