Germania "se va opune aderării României la Spaţiul Schengen"

Ministerul afacerilor externe şi ministerul de interne ale României cer într-un comunicat comun ca statele membre care se opun aderării ţării noastre şi Bulgariei la spaţiul Schengen să îşi motiveze poziţia la Consiliul Justiţiei şi Afaceri Interne din acestă lună "prin argumente clare, fundamentate pe Tratatele Uniunii Europene şi acquis-ul Schengen".

Cele două ministere reamintesc că România a îndeplinit toate criteriile de aderare, conform acquis-ului în domeniu, fapt recunoscut de către toate statele membre şi stipulat în Concluziile adoptate de Consiliul din iunie anul trecut.

România îşi reafirmă poziţia de principiu că procesul de aderare la spaţiul Schengen nu depinde de alte criterii decât cele stipulate cu claritate în acquis.

Germania "ar putea face uz de veto"

Germania anunţă că se opune aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen în următoarea perioadă, informează redactorul Radio România Actualităţi, Mihaela Mihai.

Ministrul german de interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat pentru "Der Spiegel" că Berlinul va face uz de dreptul de veto dacă Bucureştiul şi Sofia vor insista la Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne de săptămâna viitoare pentru stabilirea unei date privind primirea în spaţiul de liberă circulaţie.

Responsabilul german a mai spus că nici posibilitatea unei aderări parţiale, cu frontierele aeriene şi maritime, nu mai este de actualitate.

Corespondentul Radio România, Mălina Andronescu, precizează că declaraţiile sunt făcute pe fondul unor dezbateri aprinse legate de imigraţia masivă a unor etnici romi din România şi Bulgaria.

Ministrul german de interne crede că trebuie luate măsuri efective de stopare a imigraţiei persoanelor care vin "pentru a încasa ajutoare sociale, abuzând astfel de dreptul de liberă circulaţie".

Dispute politice interne pe tema aderării la Spaţiul Schengen

Preşedinţia României se delimitase de afirmaţiile de acum două zile ale lui Titus Corlăţean potrivit cărora interesul pentru aderarea la Spaţiul Schengen ar putea să dispară în cazul unei noi amânări.

Potrivit unui comunicat al instituţiei prezidenţiale, Traian Băsescu l-a invitat pe ministrul de externe să renunţe la astfel de luări de poziţie şi i-a cerut să acţioneze pentru îndeplinirea condiţiilor directe şi indirecte legate de procesul de aderare la spaţiul de liberă circulaţie.

Premierul Victor Ponta a precizat, sâmbătă, că, dacă la reuniunea de săptămâna viitoare, de la Bruxelles, se va amâna luarea unei decizii legate de aderarea ţării noastre la Schengen, va fi nevoie de o soluţie politică.

Într-o declaraţie pentru agenţia Mediafax, el a confirmat că ministrul de externe, Titus Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci în numele guvernului, pe tema aderării la spaţiul european de liberă circulaţie şi a adăugat că, în cazul amânării, această temă nu va mai fi în niciun caz primul punct de discuţii dintre România şi partenerii săi europeni.

Ministrul de externe, Titus Corlăţean, a reluat, de altfel, sâmbătă, aprecierile făcute vineri cu privire la Spaţiul Schengen şi a declarat la un post de televiziune că partenerii europeni nu mai trebuie să amâne la nesfârşit cererile legitime ale ţării noastre.

România asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE din momentul aderării sale la Uniunea Europeană, în ianuarie 2007.

În conformitate cu articolul 4, alineatul 2 din Tratatul de aderare a României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, decizia Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne vizând aderarea României la spaţiul Schengen se adoptă cu unanimitate, similar deciziilor anterioare privind extinderea spaţiului Schengen cu noi state membre.

Spaţiul Schengen

În spaţiul Schengen sunt prezenţi toţi membrii Uniunii Europene cu excepţia României, Bulgariei, Ciprului, Marii Britanii şi Irlandei, ultimele două optând să nu adere la această zonă, cărora li s-au alăturat Norvegia, Islanda şi Elveţia.--fb1

Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unei populaţii de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber, fără a avea nevoie de paşaport.

La baza spaţiului Schengen şi a cooperării stă Acordul Schengen din 1985.

Spaţiul Schengen reprezintă un teritoriu în care este garantată libera circulaţie a persoanelor.

Statele semnatare ale acordului au desfiinţat toate frontierele interne, în locul acestora existând o singură frontieră externă.

Aici se aplică reguli şi proceduri comune cu privire la vizele pentru şederi scurte, cererile de azil şi controalele de frontieră. Simultan, pentru a garanta securitatea în spaţiul Schengen, s-au intensificat cooperarea şi coordonarea dintre serviciile poliţieneşti şi autorităţile judiciare.

Cooperarea Schengen a fost încorporată în cadrul legislativ al Uniunii Europene (UE) prin Tratatul de la Amsterdam din 1987.

Totuşi, nu toate ţările care cooperează în cadrul spaţiului Schengen fac parte din spaţiul Schengen.

Motivul este fie că acestea nu doresc să elimine controalele de frontieră, fie că încă nu întrunesc condiţiile impuse pentru aplicarea acquis-ului Schengen.

Harta spaţiului Schengen.