Germania obţine împrumuturi fără dobândă

Pe fondul crizei monedei euro, Germania se bucură de chilipirul ratelor dobânzii negative asupra obligaţiunilor, de şomajul scăzut şi de exporturile ce sunt în plină expansiune, scrie Der Spiegel.

Criza poate încetini creşterea economică în Germania, dar există totodată o serie de mecanisme legate de criză, care ajută la profitul ţării în detrimentul altor ţări.

O previziune recentă a Institutului de Cercetare Economică Ifo din Munchen a constatat că economiile Franţei, Spaniei, Italiei, Belgiei, Greciei, Portugaliei şi Ciprului s-ar putea reduce în 2012.

Prin contrast, se aşteaptă ca economia Germaniei să crească cu încă 0,4% în acest an.

Germania este unul dintre puţinii debitori care sunt încă priviţi ca un refugiu sigur.

Când solicită un împrumut, nu numai că banca este de acord, dar plăteşte efectiv debitorul pentru patronajul său ca şi cum legile economiei de piaţă ar fi fost suspendate.

Deşi sună ca un basm, acest lucru s-a intâmplat cu adevărat luni, când guvernul german a împrumutat 3,9 miliarde de euro (5 miliarde de dolari) pentru următoarele şase luni la incredibila rată a dobânzii de -0,01%.

Care este motivul pentru acest chilipir? Pe fondul crizei monedei euro în curs, Germania este unul dintre puţinii debitori care sunt încă priviţi ca un refugiu sigur. Mulţi investitori ar acorda mai degrabă bani guvernului la rate avantajoase decât să rişte pierderi, mai scrie Der Spiegel.

Un purtător de cuvânt al Agenţiei Federale de Finanţe a declarat că "acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum".

În ultimii patru ani, ministerul german de finanţe a fost nevoit să plătească în jur de 1,8 dobândă pentru astfel de obligaţiuni.

Dar recent, chiar şi ratele dobânzii la obligaţiunile germane cu scadenţe mai lungi au scăzut semnificativ, guvernul federal economisind sume consistente.

Alte ţări pot doar visa la o astfel de mină de aur.

Spre exemplu, Italia este în prezent obligată să plătească rate ale dobânzii record de circa 7% la obligaţiunile de stat pe 10 ani, deoarece investitorii nu au încredere în guvernul de la Roma.

Între timp, randamentele obligaţiunilor în ţări afectate de criză, precum Spania şi Irlanda, au crescut de asemenea brusc.

Germania beneficiază de cea mai scăzută rată a şomajului.

Dezechilibrul dintre Germania şi multe alte ţări din zona euro este cel mai evident pe piaţa forţei de muncă.

Şomajul din zona euro este în prezent în medie de 10,3%, dar în Germania cifra s-a redus la 7,1% pentru 2011.

Anul trecut au fost înregistraţi sub 3 milioane de şomeri dintre cele 82 de milioane de locuitori în Germania.

Prin contrast, numărul de şomeri din Spania a atins recent 4,42 milioane din 45 de milioane de locuitori.

În contextul în care în Spania au loc proteste de masă din cauza şomajului ridicat în rândul tinerilor, Germania beneficiază de un influx de noi profesionişti calificaţi.

Un număr tot mai mare de europeni din sud, în căutarea unui loc de muncă, se îndreaptă spre nord către prospera Germanie.

Numărul imigranţilor greci a crescut cu 84% în prima jumătate a anului 2011, la circa 4.100 de persoane, potrivit Biroului Federal de Statistică.

Numărul total al imigranţilor a crescut cu 19% anual, ajungând la 435.000 la începutul anului 2011.

Germania profită şi de pe urma unui alt simptom al crizei - euro slab.

Valoarea euro a scăzut la aproximativ 1,27 dolari, cea mai mică valoare a sa din septembrie 2010 încoace.

Pentru companiile germane, scufundarea euro acţionează ca un fel de tampon la criză.

Deşi reduce cererea de produse germane în interiorul zonei euro, aceasta reprezintă doar circa 40% din exporturile ţării.

Pentru restul lumii, un euro slab inseamnă produse germane mai ieftine, ceea ce înseamnă că sunt mai competitive.

Exporturile germane au crescut cu 2,5% lunar, în noiembrie ajungând la 94,9 miliarde de euro.

Comparativ cu un anul anterior, exporturile au crescut cu un impresionant 8,3%.

În pofida crizei, exporturile pe 2011, ca întreg, au depăşit nivelul istoric de trilioane de euro, un punct de referinţă neatins nici măcar în 2008, anul declanşării crizei.