Germania marchează 35 de ani de la reunificare

Germania marchează astăzi 35 de ani de la reunificare. Cu prilejul Zilei Unităţii Germane cancelarul Friedrich Merz a subliniat că toamna anului 2025 va reprezenta un moment decisiv pentru ţară, o aluzie evidentă la tensiunile internaţionale. Declaraţiile vin după incidentul de pe aeroportul din München, închis temporar din cauza unor drone apărute în spaţiul aerian.

O corespondenţă realizată de Vlad Drăghicescu: Ziua de 3 octombrie 1990 va fi în amintirea germanilor ca un moment istoric plin de emoţie şi de speranţă. În acea zi, fosta RDG a devenit oficial parte a Republicii Federale Germania, punând capăt deceniilor de separare. Însă cum se prezintă Germania astăzi, la 35 de ani de la reunificar? Cum răspunde ea crizelor multiple, interne şi externe, în calitate mare putere economică? Astăzi, la 35 de ani de la reunificare, Ziua unităţii germane a fost marcată la Saarbrücken cu un festival popular şi momente solemnne la care au participat numeroase personalităţi politice. Printre ele, cancelarul federal Friedrich Merz şi preşedintele francez Emmanuel Macron. A fost pentru prima dată, după 20 de ani, când un şef de stat străin a participat la festivitatea oficială, subliind astfel importanţa relaţiilor franco-germane şi a Europei Unite.

Momentul culminant al evenimentului a fost, desigur, discursul cancelarului german Friedrich Merz, care şi-a îndemnat concetăţenii la un efort comun pentru a face faţă provocărilor actuale şi viitoare: Astăzi, după 35 de ani de unitate germană şi într-o perioadă dificilă pentru ţara noastră, cred că ar trebui să ne regrupăm şi să privim înainte cu încredere şi energie, să depunem eforturi comune pentru o nouă unitate în ţara noastră. Multe lucruri trebuie să se schimbe dacă vrem ca multe alte lucruri să rămână neschimate, ori poate chiar să capete o nouă strălucire în ţara noastră.

Oaspetele de onoare al evenimentului, preşedintele francez Emmanuel Macron, şi-a luat prin surprindere gazdele, rostindu-şi discursul parţial în limba germană: Vă mulţumesc pentru invitaţie şi pentru onoarea pe care o acordaţi Franţei de a sărbători cu dumneavoastră 35 de ani de la reunificarea Germaniei. Pe 3 octombrie, acum 35 de ani, aveam doar 12 ani şi, totuşi eram conştient că se întâmplă ceva special, un eveniment care urmează să schimbe destinul tuturor şi să remodeleze imaginea continentului nostru.

Cancelarul Merz a schiţat în cuvântarea sa pericolele prezentului şi viitorului şi i-a îndemnat pe germani, cu mare tact, să accepte schimbările sociale actuale. Unul din exemplele sale a fost revoluţia digitală, care, potrivit lui Merz, poate fi comparată doar cu revoluţiile din era industrială. Noua lume digitală schimbă fundamental modul în care lucrăm, cunoaştem şi comunicăm între noi, a spus Merz. Făcând trimitere la tensiunile internaţionale crescânde, cancelarul a avertizat totodată că toamna anului acestuia va fi un moment decisiv pentru naţiune. Avertismentul său vine la câteva ore după ce aeroportul din München a fost închis din cauza apariţiei unor drone. Nu mai este de la sine înţeles că lumea se orientează după noi, că ne imită valorile democraţiei liberale, ori că noi, parte a Occidentului liber, avem posibilitatea de a schimba lumea puţin în bine. Dragi germani, aceste valori trebuie apărate în mod activ, iar reintroducerea serviciului militar obligatoriu este o expresie a acestei responsabilităţi, a punctat cancelarul. Apariţia dronelor în zona aeroportului din München, iar ulterior chiar deasupra clădirii acestuia a pus în alertă guvernul federal şi parlamentul. Zeci de experţi, lideri politici, şefi ai serviciilor de securitate şi ai protecţiei civile încearcă să găsească solutiile optime pentru protecţia contra dronelor.

Deputatul creştin-democrat şi expert în securitate Roderich Kiesewetter solicită ca Germania să declare aşa-numita stare de tensiune, Spannungsfall, care ar permite activarea unor măsuri speciale de securitate şi coordonarea mai eficientă a autorităţilor pentru protecţia spaţiului aerian naţional. Activarea acestei măsuri, de altfel prevăzută în Constituţia germană, este necesară pentru ca Bundeswehr poate respinge dronele imediat. Această capacitate nu ar trebui să se limiteze doar la obiective militare, ci să se extindă şi asupra infrastructurilor critice, a cerut Kiesewetter. El a explicat că atacurile hibride nu pot fi diferenţiate clar între securitate internă şi externă şi a acuzat Rusia că utilizează survolurile cu drone "în scopuri militare ca parte a culegerii de informaţii pentru a pregăti câmpul de luptă". În paralel, a spus Kiesewetter, asistăm la un război cibernetic şi cognitiv, menit să inducă teamă şi nesiguranţă în populaţia germană, fiind vorba despre acţiuni ce trebuie privite ca un atac.

Ministrul federal de interne, Alexander Dobrindt, intenţionează să implice Bundeswehr în lupta împotriva dronelor, responsabilitate care revine în prezent exclusiv poliţiei federale şi celor locale. Dobrindt va prezenta în curând un proiect de lege pentru securitatea aeriană care să reglementeze aceste măsuri.