Germania: Banca Federală transmite că nu se aşteaptă la o criză economică severă în 2023

În Germania, Bundesbank, banca federală a ţării, transmite că nu se aşteaptă la o criză economică severă anul viitor. Iniţial, producţia economică este probabil să scadă, dar începând cu a doua jumătate a lui 2023 ne aşteptăm la o redresare treptată, a explicat, ieri, preşedintele Bundesbank, Joachim Nagel. O perspectivă moderat optimistă reiese şi din raportul economic pe 2022 întocmit de Ministerul Economiei. Totuşi, în caz de recesiune, problemele deloc puţine ale industriei germane ar putea deveni cu adevărat copleşitoare, avertizează experţii. Pe de altă parte, Germania are nevoie de forţă de muncă şi caută cu precădere personal calificat. Corespondentul RRA, Vlad Drăghicescu, a transmis mai multe detalii.

Vlad Drăghicescu: După o creştere de 1,8% în 2022, experţii de la Bundesbank se aşteaptă ca Produsul Intern Brut al Germaniei să scadă cu 0,5% în 2023. Costurile ridicate cu energia împovărează deopotrivă companiile şi consumatorii. De asemenea, gospodăriile private îşi restrâng consumul din cauza creşterii generale şi semnificative a preţurilor. În noiembrie, în Germania, preţurile de consum au fost cu 10% peste nivelul din aceeaşi lună a anului trecut. Inflaţia a dus la o scădere medie a salariilor reale de 4,7%, ceea ce reprezintă o valoare fără precedent de mare pentru Germania. Potrivit Bundesbank, inflaţia nu se va ameliora prea curând. Inflaţia este ridicată şi va scădea doar treptat, a precizat vineri Joachim Nagel, directorul Bundesbank. Pentru anul viitor, banca federală se aşteaptă ca inflaţia să scadă de la 8,6 la 7,2% procente, între altele, datorită măsurilor guvernului de plafonare a preţurilor la electricitate şi gaze. În 2024, rata inflaţiei ar urma să scadă la 4,1%, preconizează Bundesbank. Experţii băncii prevăd o creştere a producţiei economice a celei mai mari economii europene cu 1,7% în 2024 şi abia în 2025 capacităţile de producţie macroeconomică vor funcţiona în mod normal, precizează Bundesbank. În industrie, care este motorul de prosperitate al republicii federale, îngrijorările sunt însă multiple. Circa 15% din companiile industriale germane sunt clasificate ca fiind mari consumatoare de energie, fie că este vorba de producătorii de sticlă, hârtie, ceramică sau metale, iar multe dintre aceste companii şi-au întrerupt deja producţia în ultimele săptămâni, afacerile devenind neprofitabile din cauza preţurilor ridicate la energie. Fenomenul afectează circa 17% dintre companii, arată un sondaj realizat de Asociaţia Camerelor Germane de Comerţ şi Industrie, consultat de cotidianul Handelsblatt. O altă mare problemă a industriei germane o reprezintă schimbările demografice, care restrâng din ce în ce mai mult oferta de forţă de muncă. Până în 2035, economia germană ar putea avea un deficit de 7 milioane de lucrători, spun experţii, ori penuria tot mai mare de angajaţi calificaţi duce inevitabil la creşterea şi mai puternică a costurilor de producţie. Într-un studiu realizat în rândul a 361 de filiale ale unor bănci care oferă finanţare pentru IMM-uri, 30% dintre ele au menţionat lipsa lucrătorilor calificaţi drept cea mai presantă problema. Numai 20% dintre ele au indicat preţul energiei, iar în sondajul Asociaţiei Camerelor de Comerţ şi Industrie, 66% dintre companiile industriale se aşteaptă la probleme de personal. Nu întâmplător, preşedintele Asociaţiei Industriei Chimice Germane, Markus Steilemann, a trimis recent o scrisoare liderilor partidelor social-democrat, ecologist, liberal şi creştin-democrat în care avertizează că lipsa forţei de muncă riscă "să afecteze iremediabil structurile industriale ale ţării". Oamenii de afaceri mai critică şi birocraţia din republica federală, unde, de pildă, construirea unei turbine eoliene poate dura între patru şi şase ani. Numai transportul componentelor individuale ale unei turbine eoliene necesită până la 80 de autorizaţii, care trebuie obţinute individual de la autorităţile federale, de stat şi locale, critică mediul de afaceri.