Germania, absolvită de plata unor despăgubiri către italieni

Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) a anulat vineri o decizie din 2008 a celei mai înalte instanţe de apel italian, care a hotărât că Germania trebuie să plătească despăgubiri pentru familiile victimelor din al Doilea Război Mondial, informează Der Spiegel în ediţia online.

Cazul s-a concentrat în special pe uciderea a 250 de civili italieni lângă oraşul toscan Civitella, într-un act de răzbunare al trupele germane din divizia Herman Göring, pe 29 iunie 1944.

Mai mult de patruzeci de ani mai târziu, membrii familiei victimelor masacrului civil au dat în judecată Germania într-un tribunal italian, în speranţa că vor primi despăgubiri.

În 2008, instanţa de apel italiană a decis că persoanele cărora le-au fost încălcate drepturile omului pot da în judecată Germania pentru daune individuale.

Unul dintre reclamanţi, Luigi Ferrini, originar din Toscana, a fost arestat de către soldaţii germani şi transportat într-un lagăr de concentrare, unde a fost torturat şi obligat să efectueze muncă forţată.

Guverne din întreaga lume, care ar putea fi acuzate de încălcări ale drepturilor omului, au respirat uşurate la auzirea verdictului de vineri, fiind vorba de o situaţie pe care acestea au vrut să o evite în cazul lor.

În situaţia în care Curtea Internaţională de Justiţie ar fi decis altfel, persoane din Afganistan sau Etiopia, din Balcani sau din Libia, ar fi putut să câştige în instanţă procese cu ţări ale căror soldaţi au comis crime de război pe teritoriul lor.

Organizaţia drepturilor omului Amnesty International a avertizat că decizia a fost "un mare pas înapoi în protecţia drepturilor internaţionale ale omului" şi că instanţa internaţională "a plasat interesele ţărilor mai sus de protecţia drepturilor omului".

Germania, dată în judecată şi de urmaşii unor victime din Grecia

În Grecia, descendenţi ai victimelor unui alt atac german au încercat să obţină despăgubiri după ce unităţile SS au ucis 218 de femei, copii şi vârstnici în Distomo, la 10 iunie 1944.

Cazul acestora a trecut prin mai multe tribunale până când a fost respins de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului care a decis ca Germania "să fie imună la procese intentate de către "persoane fizice".

Reclamanţii din Distomo au avut succes în cea mai înaltă instanţă din Grecia, Areopag, care le-a recunoscut dreptul de a fi despăgubiţi cu 28 milioane de euro, însă Germania a refuzat să plătească.

Încercările de a confisca şi vinde bunuri aparţinând statului german în Grecia nu au reuşit din cauza obiecţiilor depuse de guvernul de la Atena.

Când au aflat de hotărârea instanţei de la Roma din 2008, reclamanţii din Grecia s-au alăturat cauzei iar curtea italiană a decis ca descendenţii victimelor de la Distomo să revendice proprietăţi germane în Italia, ca garanţie în cazul în care Berlinul ar fi continuat refuzul de a plăti.

Reclamanţii au cerut o licitaţie la Roma ce viza o vilă germană de pe lacul Como dar cancelarul Angela Merkel l-a convins pe omologul său italian, prim-ministrul Silvio Berlusconi, să blocheze vânzarea.

Pe lângă faptul că Germania nu va plăti nicio despăgubire pentru victimele din Italia şi Grecia, Curtea Internaţională de Justiţie a decis şi să nu mai fie permise pe viitor în Italia astfel de cazuri, intentate de persoane fizice, împotriva Germaniei .

Negocierile de despăgubiri în cazul victimelor ce au fost implicate în masacre în cel de-al Doilea Război Mondial vor putea fi angajate doar între ţări, potrivit deciziei CIJ.