Germania a notificat NATO în legătură cu faptul că intenţionează să cheltuiască 2% din PIB pentru apărare

În Germania afirmaţiile fostului preşedinte american Donald Trump despre NATO, precum şi propunerea de înarmare nucleară a Uniunii Europene continuă să preocupe clasa politică. Ministrul apărării, social-democratul Boris Pistorius, se teme că discuţia privind scutul nuclear al Alianţei riscă să devină neserioasă, în condiţiile în care Trump nu este deocamdată candidat. Explică din Germania Vlad Drăghicescu.

Reporter: Pentru prima dată în ultimele trei decenii, Germania a notificat Alianţa Nord-Atlantică în legătură cu faptul că intenţionează să cheltuiască din nou două procente din Produsul său Intern Brut pentru apărare. Suma pentru anul în curs s-ar ridica la circa 73 de miliarde de dolari, o cifră record pentru Republica Federală, care, potrivit viziunilor actuale ale NATO, ar reprezenta 2,01 procente din Produsul Intern Brut german. Însă Republica Federală atinge această ţintă cu ajutorul fondului special de 100 de miliarde de euro pentru Bundeswehr, care se va epuiza până în 2027. Totuşi, executivul a confirmat că Germania intenționează să îndeplinească obiectivul şi după 2028. Nu există nicio îndoială că va trebui să investim semnificativ mai mult în bugetul apărării, care nu va mai conţine şi fondul special, a declarat astăzi purtătorul de cuvânt al guvernului, Steffen Hebestreit, la Berlin. Găsirea de surse de finanţare pentru asigurarea cheltuielilor necesare în domeniul apărării după 2028 intră acum în sarcină experţilor în buget, iar deocamdată este prematur să discutăm despre acest aspect, a explicat astăzi, la Bruxelles, ministrul federal al apărării, Boris Pistorius. De precizat că, potrivit documentelor din arhivele NATO, Germania a cheltuit ultima dată două procente din economie în 1992, în timpul Războiului Rece, însă contribuţia depăşea de regulă 3%. Prin creşterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare, mai exact cu 20% faţă de anul trecut, guvernul german vrea să întărească efectul de descurajare a Rusiei care după, cum se exprimă recent şeful statului major al armatei, Carsten Breuer, trebuie să simtă că nu are nicio şansă de succes în cazul atacării vreunei ţări NATO. Potrivit Ministerului Apărării, banii vor fi folosiţi, între altele, pentru a finanţa noi transportoare blindate de trupe, fregate, submarine şi avioane de luptă ultramoderne F35A. Pe de altă parte, vestea sporirii investiţiilor germane în forţele armate vine la scurtă vreme după ameninţările fostului preşedinte Donald Trump la adresa aliaţilor NATO, care nu respectă ţinta de 2% aceste ţări, spune domnul Trump, nu ar primi sprijin american în cazul unui atac rusesc. Afirmaţiile fostului şi poate viitorului lider de la Casa Albă au fost aspru criticate în Germania. Eurodeputata social-democrată Katarina Barley şi-a exprimat îndoiala că Europa este protejată de umbrela nucleară a SUA şi a sugerat că în drumul reformare a unei armate europene, UE ar trebui să discute despre cum poate avea propriile bombe nucleare. Ministrul apărării federal, Boris Pistorius, coleg de partid cu Barley, a simţit astăzi nevoia să avertizeze că discuţia despre scutul nuclear al NATO riscă să fie abordată într-un mod neserios. "Nu pot decât să avertizez împotriva lansării unei astfel de discuţii cu atâta uşurinţă, în baza afirmaţiilor făcute de Donald Trump, care nici măcar nu este deocalată candidat la preşedinţie", a spus oficialul federal la un post de televiziune. Pistorius s-a revenit în cursul zilei de la Bruxelles, afirmând, citez: "Dezbaterea nucleară este realmente ultimul lucru de care avem cu adevărat nevoie în acest moment. Ea reprezintă o escaladare a discuţiei de care ne putem lipsi. Am face însă foarte bine să nu uităm constant, cu frica-n oase, la potenţialul candidat republican la preşedinţie sau la alegerile din SUA. Mai bine ar fi să ne facem temele", a spus domnul Pistorius, cu referire, desigur, la capacităţile de apărare ale Europei, care, spune el, în ultimii 10 ani nu au fost suficient de luate în serios. Potrivit lui Pistorius, dacă Trump chiar ar purcede la punerea în aplicare a ameninţărilor sale, nu ar face decât să taie şi craca pe care stă America însăşi. Să nu uităm că alianţa transatlantică nu este o stradă cu sens unic, a spus ministrul apărării. Vicecancelarul Robert Habeck a criticat şi el sever afirmaţiile lui Trump cu privire la alianţa Nord-Atlantică. Comentariile lui Trump, spune Habeck, sunt iresponsabile din mai multe puncte de vedere. Ele reprezintă în primul rând un atat pentru toată lumea, care pleacă de la premisa că tratatele sunt onorate şi că obligaţiile asumate într-o alianţă militară sunt respectate, a spus Habeck./ta2