Georgia părăseşte Comunitatea Statelor Independente

Adjunctul ministrului de Externe al Georgiei, David Djalagania a afirmat că la 18 august 2008, Rusia, una din ţările membre ale CSI, a declarat război Georgiei, care a răspuns prin decizia de a părăsi CSI. Hotărârea în acest sens a fost adoptată de Parlamentul Georgiei, la 14 august 2008. Adjunctul ministrului de Externe georgian a explicat că, în conformitate cu statutul CSI, procesul formal de ieşire a ţării membre din această organizaţie durează 12 luni. Iulian Chifu, directorul Institutului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning spune ca efectele părăsirii organizaţiei de catre Georgia deja s-au produs.

În dimensiunea economică, cu ani înaintea momentului în care s-a declanşat acest război, respectiv în momentul în care s-a introdus o blocadă completă în privinţa Georgiei, nu există nici poştă, nici linii aeriene, niciun fel de comunicare între cele două state, Federaţia Rusă şi Georgia. Din acel moment, practic, relaţia Georgiei cu CSI, chiar şi pe dimensiunea economică, a dispărut. Deci astăzi nu marcăm, dacă vreţi, decât un moment formal, o formalizare a unei realităţi care era valabilă probabil în urmă cu 5 ani.

Deci nu se vor schimba relaţiile dintre Georgia şi Rusia. Va influenţa în vreun fel ieşirea Georgiei din CSI relaţiile ei cu celelalte state membre?

Nu, în nici un caz, pentru că CSI nu este un organism de tipul Uniunea Europeană, un organism instituţionalizat, ci este un acord lax între state, în care, în ciuda numeroaselor documente semnate, sunt respectate doar cele care interesează un membru, deci este un fel de acord internaţional între state suverane, dar în care prevalează exclusiv documentele semnate de către Federaţia Rusă în interesul Federaţiei Ruse şi într-un mod asimetric. Deci este o relaţie care nu consacră decât vechiul raport de forţe între centru şi periferie, între hegemon şi zonele subordonate, cu atât mai mult cu cât am văzut, în urmă cu cca o săptămână, acea lege celebră, de intervenţie în spaţiul post-sovietic, care a fost promovată de preşedintele Medvedev, în Duma de Stat.

Şi care a stârnit reacţii foarte puternice.

Care pune sub semnul întrebării drepturile omului, dar, în acelaşi timp, Carta ONU, deşi, în preambulul acelei legi, se menţionează respectul Federaţiei Ruse, faţă de acele reguli, respectiv pune sub semnul întrebării întregul eşafodaj al sistemului internaţional contemporan, pune sub semnul întrebării libertatea, dreptul suveran al unui stat, de a-şi alege opţiunile sale, şi îl limitează, prin prisma declaraţiei unilaterale, a opţiunilor unilaterale, inclusiv militare, de intervenţii, de ingerinţă ale unui stat hegemon, care îşi asumă un rol preponderent, într-o anumită zonă geografică, pe care o consideră spaţiul său canonic.

Interesant poate că este şi faptul că, prima dată când se va face simţită absenţa Georgiei, de la masa CSI, este summitul CSI de la Chişinău.

Summitul şefilor de state de la Chişinău, da. Pe data de 9 octombrie are loc acest summit. Este precedat pe data de 8 octombrie de o reuniune, un fel de summit, dacă vreţi, la nivelul miniştrilor de externe, o reuniune a miniştrilor de externe din statele CSI. Fireşte că şi aceste reuniuni ridică semne de întrebare tocmai pentru că locul în care se desfăşoară, contextul în care se desfăşoară este cu totul inedit şi de altfel întreaga preşedinţie a Republicii Moldova, în anul 2009, în CSI ridică semne de întrebare tocmai pentru faptul că a traversat o perioadă electorală cu tulburări multiple.