General activ al armatei, inculpat în Turcia

În Turcia, un general activ al armatei şi un procuror au fost inculpaţi pentru complot de destabilizare a partidului de guvernământ.

Este primul ofiţer activ de acest rang inculpat, însă peste 100 de alţi foşti militari, jurnalişti şi membri ai lumii academice sunt judecaţi pentru complotare ultranaţionalistă.

Astfel de procese ale unor reprezentanţi ai armatei erau de neconceput în urmă cu câţiva ani.

Încă de la înfiinţarea Republicii Turce, armata şi sistemul judiciar şi-au asumat rolul de garanţi ai identităţii laice a acesteia.

Începând cu 1960 au avut loc trei lovituri de stat militare pentru a apăra poziţia armatei şi această identitate laică, iar în 1997, armata a forţat îndepărtarea de la putere a Partidului Bunăstării, interzis imediat de sistemul judiciar, la fel ca şi succesorul acestuia, Partidul Virtuţii.

Actualul partid de guvernământ este succesor al primelor două, iar laicii turci se tem că ar avea un plan secret de islamizare a ţării. Totuşi, în ultimii ani, sute de ultranaţionalişti turci, între care mulţi militari, au fost arestaţi pentru că ar fi încercat să provoace îndepărtarea de la putere a Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării.

Succesul actualului partid de guvernământ are mai multe cauze: o susţinere puterincă a electoratului, presiunile Uniunii Europene în contextul eforturilor de aderare ale Turciei, dar şi o mult mai bună organizare a susţinătorilor partidului.

"Acestă forţă politică din spatele Partidului Dreptăţii şi Justiţiei este mult, mult mai bine organizată decât predecesorii săi, primind un sprijin logistic surprinzător, care a dus la construirea unor capete de acuzare concrete.

"Asta face ca pentru prima dată, armata Turciei să se afle în faţa unor dovezi clare privind ameninţări la adresa statului din partea unor angajaţi ai armatei", a declarat Dragoş Mateescu, lector de relaţii internaţionale şi studii europene la Universitatea Economică din Izmir.

Apărătorii laicismului din Turcia sunt îngrijoraţi pe moriv că partidul aflat la guvernare susţine că de fapt, toate măsurile pe care le ia sunt măsuri de democratizare, făcute în vederea aderării la Uniunea Europeană.

"Faptul că Turcia a fost recunoscut drept candidat la Uniunea Europeană s-a constituit drept o presiune asupra întregului stabiliment politic turc. În acest context, au apărut mai multe puncte sensibile, şi mă refer aici: la Articolul 301 din Constituţie, care practic pedepseşte insultarea naţiunii, la problema kurdă şi în acest context, s-a luat şi această iniţiativă de democratizare.

"Or, Turcia, ca identitate politică, a fost construită prin unitatea în jurul identităţii naţionale, definită etnic. Practic, democratizarea în Turcia duce la erodarea nu numai a stabilimentului militar, ci duce la erodarea unei idei despre sine a acestei ţări", a completat Dragoş Mateescu.