Gazprom- gata să înceapă livrările pe conducta Nord Stream 2 la 1 ian. 2020

Gazprom este gata să înceapă livrările de gaze pe conducta Nord Stream 2 la 1 ianuarie 2020 - a declarat ieri, la Forumul gazelor de la Sankt Petersburg, preşedintele concernului rus, Aleksei Miller.

Gazoductul, cu o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, ca şi predecesorul său, Nord Stream 1, are construiţi deja primii aproximativi 60 de kilometri şi va uni Rusia de Germania, prin Marea Baltică.

Conducta va traversa zonele economice din Marea Baltică ale Rusiei şi Germaniei, dar şi cele ale Finlandei, Suediei şi Danemarcei, ultima fiind singura care, până în prezent, nu şi-a dat acordul.

După cum a spus ieri, la Sankt Petersburg, unul din membri conducerii companiei germane Wintershall, participant la proiect şi unul din cei mai importanţi parteneri europeni ai Gazpromului, aceasta este gata să finanţeze o rută altenativă dacă danezii vor refuza.

Un alt obstacol în calea Nord Stream ar putea fi eventualele sancţiuni americane împotriva participanţilor europeni. În acest context, preşedintele Vladimir Putin a declarat miercuri, la Moscova, la Săptămâna rusă a energiei, că North Stream 2 va fi realizat, iar, dacă va fi nevoie, Rusia îl poate construi singură.

În luna septembrie, preşedintele Donald Trump a afirmat însă că Statele Unite nu vor impune sancţiuni împotriva proiectului Nord Stream 2, dar tot el a criticat vehement Berlinul pentru acest proiect, care, în opinia sa, face Germania total dependentă de livrările de energie din Rusia. În schimb, Donald Trump a propus din nou europenilor să cumpere gaze lichefiate americane.

Reacţionând indirect la afirmaţiile preşedintelui Trump, Ministerul german de Externe a emis luni un document în patru puncte de confirmă politica Berlinului de diversificare a surselor de energie, dar în care se afirmă în mod explicit că în prezent gazele lichefiate americane nu sunt competitive în Germania, din cauza preţului foarte ridicat.

Declaraţia germană este în consonanţă cu tezele liderului de la Kremlin care, a afirmat la forumul de la Moscova, cât şi în cursul serii, la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu Sebastian Kurz, cancelarul Austriei, că gazele lichefiate americane costă cu 30% mai mult decât cele ruseşti de conductă.

Putin a mai spus că livrările de gaze ruseşti în Europa vor creşte în acest an la 200 de miliarde de metri cubi, cererea fiind şi ea în creştere, ceea ce determină necesitatea construirii de noi gazoducte Rusia-Europa.

Dacă liderul de la Viena a pledat în favoarea proiectului Nord Stream 2, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, care a participat la forumul de la Moscova şi a avut convorbiri cu omologul său rus, Serghei Lavrov, a făcut pledoarie pentru conectarea Ungariei la gazoductul Turkish Stream, Rusia-Marea Neagră-Turcia, dacă acesta va fi prelungit în spaţiul UE. El a mai afirmat că Ungaria, Bulgria şi Serbia s-au înţeles deja să îşi dezvolte sistemele de gazoducte, în aşa fel încât să poată fi conectate la Turkish Stream.

Dar, potrivit ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, Turkish Stream va fi prelungit în Uniunea Europeană numai dacă vor exista garanţii că acesta nu va avea soarta predecesorului său South Stream, blocat de Comisia Europenă.

De menţionat, de asemenea, că Péter Szijjártó s-a întâlnit la Moscova şi cu ministrul azer al energiei, căruia i-a exprimat dorinţa Ungariei de a se conecta la coridorul sudic de gaze Azerbaidjan-Georgia-Turcia - după cum au informat mediile din Azerbaidjan.