Gardul ridicat de Ungaria la frontiera cu Serbia nu va fi extins

Gardul ridicat anul trecut la frontiera dintre Ungaria şi Serbia în contextul crizei imigranţilor nu va fi deocamdată extins şi în direcţia graniţei cu România. Declaraţia a fost făcută de consilierul pentru probleme de securitate al premierului ungar, György Bakondi, într-o emisiune a postului public de televiziune M 1, acesta menţionând că, în actuala situaţie privind migraţia, o astfel de măsură nu ar fi justificată.

György Bakondi a explicat că, de la începutul anului, şi, până în prezent, au fost depistaţi doar în jur de 30 de imigranţi în zona care se întâlnesc graniţele Ungariei, Serbiei şi România, pe când pe linia de frontieră ungaro-sârbă încearcă să pătrundă ilegal în ţară prin breşe făcute în barierele de sârmă ghimpată, în fiecare zi, 100-150 de persoane. Acesta a menţionat că, după ridicarea în luna septembrie a anului trecut a gardului de la frontiera cu Serbia au fost înfiinţate două aşa-numite zone de tranzit la Röszke and Tompa, unde pot fi depuse cererile de azil, dar capacităţile actuale permit primirea a doar 30 de solicitări pe zi, în prezent fiind 200, 250 de persoane care aşteaptă pe teritoriul sârb în apropierea punctelor respective.

Cei care deteriorează gardul de la frontieră pentru a intra în Ungaria sunt depistaţi rapid de poliţiştii trimişi în număr mare în zonă şi riscă expulzarea din ţară pentru diverse perioade stabilite de instanţele de judecată.

Ultimele date făcute publice de autorităţi, au relevat faptul că, de la începutul acestui an şi până în prezent, au intrat ilegal în Ungaria peste 13.000 de imigranţi. Numai în ultimele trei zile au fost reţinute peste 290 de persoane, iar poliţiştii au împiedicat alţi aproximativ 1.500 de imigranţi să intre ilegal în ţară dinspre Serbia.

Ministerul de Interne a înaintat recent parlamentului un proiect de lege în baza căruia imigranţii care sunt depistaţi de poliţişti pe o fâşie de opt kilometri de la graniţa cu Serbia vor fi conduşi la punctele oficiale de trecere a frontierei şi vor avea posibilitatea să depună apoi cereri de azil în zonele de tranzit pentru a putea intra în mod legal pe teritoriul Ungariei. Şansele ca aceste persoane să primească azil în Ungaria sunt destul de reduse în condiţiile în care autorităţile ungare consideră Serbia drept o ţară sigură pentru refugiaţi şi sunt de părere că cererile ar trebui înaintate oficialilor sârbi. În zonele de tranzit de la frontiera cu Serbia au fost depuse anul acesta peste 4.000 de cereri de azil, dar numai 230 dintre solicitanţi au beneficiat până în prezent de o formă de protecţie internaţională.