Găgăuzii din R. Moldova contestă studierea limbii române

Un grup de deputaţi din legislativul local al autonomiei găgăuze din sudul Republicii Moldova a cerut guvernatorului regiunii să conteste la Curtea Constituţională obligativitatea studierii limbii române în autonomie.

Găgăuzii, care constituie 3 procente şi jumătate din populaţia Republicii Moldova, şi care în urma mişcărilor separatiste de la începutul anilor 90 au obţinut un statut de autonomie, vorbesc prepondenrent limba rusă, limba lor maternă - găgăuza, fiind folosită mai mult în familie, chiar dacă are statut de limbă oficială în regiune.

Luna trecută, başcanul Gagauz-Yeri, Mihail Furmuzal, a emis o dispoziţie prin care actele oficiale perfectate în română, sau în aşa-zisa limbă moldovenească, să fie traduse obligatoriu în limba rusă, în caz contrar acestea nu vor fi examinate.

Conflictul dintre autorităţile locale din automonie şi cele centrale pare să fi luat amploare după ce aproape o sută de liceeni nu au putut lua diploma de bac în acest an pentru că au picat examenul la limba română.

Executivul de la Comrat, capitala autonomiei Gagauz-Yeri, a emis un model propriul de diplome de bac, care nu include nota la română.

În replică, ministrul educaţiei de la Chişinău, Mihail Şleahtiţchi, a calificat decizia drept "o încălcare gravă a legislaţiei" şi a cerut ca documentul, considerat ilegal, să nu fie recunoscut de universităţi.

Presa din autonomie scrie că găgăuzii intenţionează să ceară Curţii Constituţionale a Republicii Moldova să dea o interpretare faptului că elevii sunt obligaţi să studieze limba română, în timp ce Constituţia spune că limba oficială a statului este cea moldovenească.

Deputaţii găgăuzi consideră că, citez, sancţionarea elevilor pentru necunoaşterea limbii vorbite în ţara vecină, adică în România, este o încălcare a drepturilor omului.