Găgăuzia, "tendinţe separatiste"

Preşedintele Acţiunii Europene, deputatul Veaceslav Untilă a condamnat declaraţiile provocatoare ale Başcanului Autonomiei Gagauziei, Mihail Formuzal, precum şi pregătirile în vederea organizării unui referendum pentru alipirea la Autonomia Gagauză a unor sate din Raionul Taraclia.

Potrivit lui Untilă, prin acest gest se încearcă îndeplinirea condiţiilor pentru ca Autonomia să devină subiect de drept internaţional.

Preşedintele Acţiunii Europene a spus că speră ca această acţiune să fie doar una electorală, premergătoare alegerilor locale din luna septembrie.

Preşedintele Acţiunii Europene a condamnat lipsa de reacţie a Guvernului Moldovei, din care face parte başcanul Gagauziei, Mihail Formuzal, dar şi a colegilor de alianţă.

Deputatul Veaceslav Untilă spune că documentele prezentate presei se află de o lună în posesia AIE, dar nu au fost luate în discuţie, deşi Başcanul aduce argumentul că această mişcare separatistă este susţinută de mai multe state.

Găgăuzia este o Unitate Teritorial Administrativă Autonomă în sudul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi şi bulgari.

În aprilie 1994, Găgăuzia a obţinut statutul de autonomie lărgită în cadrul RM, iar în luna aprilie, başcanul Gagauziei, Mihail Formuzal, membru al Guvernului Filat, s-a pronunţat clar în favoarea federalizării Republicii Moldova.

De asemenea Mihail Formuzal a sugerat posibilitatea ca Gagauzia să devină independentă în cazul în care statutul juridic al Moldovei va fi schimbat.

Preşedintele Acţiunii Europene se întreabă dacă aderarea la Uniunea Europeană (UE) a Republicii Moldova poate determina proclamarea independenţei din partea Gagauziei.

Veaceslav Untilă a declarat presei că informaţiile pe care le deţine sînt mult mai delicate şi îngrijorătoare dar nu pot fi date publicităţii. Joi, Parlamentul moldovean va lua în discuţie ultimele evenimente din sudul Republicii.

Naţionalismul găgăuz a început ca o mişcare intelectuală, în anii 1980, mişcare care a devinit mai puternică la sfîrşitul deceniului, cînd Uniunea Sovietică a demarat perestroika.

Mişcarea naţională găgăuză s-a intensificat în august 1989 cînd limba rusă a fost încoluită de cea româna ca limbă oficială a Republicii Moldova.

Suprafaţa regiunii autonome găgăuze se întinde pe 1.830 km²,

Potrivit recensămîntului din anul 2004, populaţia Găgăuziei era de 155.587 locuitori din care 82,6% sunt găgăuzi, 4,6% sunt români/moldoveni, 3,0% ucraineni, 3,7% ruşi, 5,1% bulgari şi 1% alte naţionalităţi.

Adunarea Populară a Găgăuziei se compune din 35 de deputaţi aleşi pentru un mandat de 4 ani, iar Başkanul, Guvernatorul Găgăuziei exercită conducerea activităţii autorităţilor administraţiei.