Fum negru la Vatican după primul vot în conclav

La Vatican, cardinalii au început conclavul pentru alegerea noului papă. Înalţii prelaţi au fost încuiaţi azi în spatele uşilor grele de lemn ale Capelei Sixtine, izolaţi de lume, pentru a-l alege pe omul despre care se speră că va putea uni o biserică globală, diversă, dar divizată. Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani sunt eligibili să voteze şi, prin urmare, au dreptul să ia parte la conclav. Vaticanul a dezactivat semnalul de telefonie mobilă înainte de începerea reuniunii secrete.

Corespondenţă din Roma, realizată de Elena Postelnicu:

Aşa cum era de aşteptat, după primul scrutin de voturi din conclav, din această seară, din hornul amplasat pe acoperişul Capelei Sixtine a ieşit fum negru. Practic niciodată un papă nu a fost ales imediat la primul vot. Doar în anul 1939, Suveranul Pontif ales cel mai repede din istorie, după numai 3 tururi de scrutin, a fost Pius al VII-lea. De mâine, însă, fiecare scrutin al cardinalilor constă în două voturi, primul până la ora locală 12:00, cu primul vot la 10:30, şi al doilea până la ora 19:00 cu primul vot la 17:30. Deja despre cine ar putea deveni noul papă se discută încă de la înmormântarea lui Bergoglio din 26 aprilie, dar nu se ajunge la o înţelegere, la susţinerea unui singur candidat.

Practic, noul lider al bisergii catolice trebuie să obţină minim 89 de voturi din partea celor 133 de cardinali cu vârste sub 80 de ani, cu drept de vot. În cadrul negocierilor în curs de desfăşurare din cele 12 congregaţii care s-au încheiat ieri, se află candidaţii care au un tezaur substanţial de voturi, cum ar fi Pietro Parolin şi Matteo Zuppi. Aceştia sunt deţinătorii unor pachete de cel puţin 30 de voturi. În termeni absoluţi acestea nu sunt puţine ca punct de plecare, dar nu sunt suficiente pentru că până la urmă candidatura lor să se declanşeze pentru a atinge obiectivul celor două treimi necesare din alegători în 4-5 tururi de scrutin. Desigur, un candidat are în evidenţă şi eventuale promisiuni pentru alegători în cazul victoriei sale, şi anume desemnarea ca secretar de stat, promovarea într-un post prestigios la curie, confirmarea unei funcţii, întrucât atunci când moare un pontif, toată lumea de la Vatican cade din funcţie, cu excepţia penitenciarului major, a vicarului pentru dieceza de Roma şi a economistului.

Pe masa negocierilor se află şi atribuirea celei mai mari dieceze din Europa, cea de la Milano, al cărei actual arhiepiscop Delpini nu este cardinal şi se apropie de finalul mandatului. Alte două nume vehiculate, tot mai mult zilele acestea, sunt Jean-Marc Aveline şi Robert Prevost, dar Parolin pare să aibă întotdeauna cele mai multe cărţi de jucat. El nu divizează, adună preferinţe aproape peste tot, are încrederea americanilor, iar ca moderat îi linişteşte pe conservatori cu privirea la respectarea tradiţiei şi oferă garanţii progresiştilor că deschiderile sociale şi etice ale lui Bergoglio nu vor fi renegate, constată presa din Peninsulă.