Franţa va pleda la reuniunea miniştrilor europeni de finanţe pentru flexibilitatea regulilor bugetare

Franţa va pleda la apropiata reuniune a miniştrilor europeni de finanţe pentru flexibilitatea regulilor bugetare la nivel european. La discuţiile dedicate în principal reformării pactului de stabilitate şi de creştere, ce obligă statele membre la o anumită disciplină fiscală, Comisia Europeană va cere revenirea la rigorile din pre-pandemie în materie de deficit bugetar şi datorie publică. Daniela Coman explică din Paris.

Reporter: Pactul de stabilitate şi creştere adoptat în 1997 obligă statele membre ale Uniunii Europene să nu aibă o datorie publică mai mare de 60% din Produsul lor Intern Brut şi să se încadreze într-un deficit bugetar de maximum 3% din PIB, în caz contrar fiind pasibile de amendă din partea Comisiei. Până la izbucnirea crizei economice din 2008, ţări precum Franţa sau Germania au încălcat în mod repetat regula deficitului, în special fără să fie sancţionate vreodată. Măsura a fost suspendată în 2020 din cauza pandemiei de covid, când toate ţările europene, cu activitatea oprită, au fost obligate să se împrumute pentru a-şi susţine economiile, a-i plăti pe salariaţii constrânşi să stea la izolare, ci pentru a creşte enorm cheltuielile pentru sănătate. Apoi a venit războiul din Ucraina, sancţiunile impuse Rusiei, criza energetică cu noi efecte nefaste pentru economiile europene, între care o inflaţie greu de controlat. Revizuirea actuală a pactului din 1997, adică a regulilor ce reglementează ce pot face statele în ceea ce priveşte deficitul bugetar şi datoria publică, nu poate fi gândită în afara contextului internaţional complica atât din punct de vedere comercial, dar mai ales al securităţii, susţin cei mai mulţi dintre cei 27, care ar vrea să scape de acest corset bugetar. Totuşi, discuţiile privind reforma acestor reguli sunt departe de a fi simple, în special din cauza diferenţelor de opinie dintre Germania, care insistă pe reducerea deficitelor, şi Franţa ce mizează mai degrabă pe creştere. Ministrul francez al economiei şi finanţelor, Bruno Le Maire.

Bruno Le Maire: Eu cred în reguli şi cred, desigur, în necesitatea de a stabiliza finanţele publice. M-am angajat pentru reducerea deficitului şi a datoriei într-un ritm pe care l-am stabilit împreună cu preşedintele Macron şi pe care îl vom respecta şi anume să revenim la sub 3% deficit bugetar până în 2027 şi să accelerăm plata datoriilor. Însă noile reguli, pe care urmează să le definim, nu trebuie să ne împiedice să facem anumite investiţii indispensabile, inclusiv în domeniul climatic. Subliniez că pactul de stabilitate şi de creştere este un instrument pentru construcţia de politici publice şi nu un obiectiv în sine. Avem nevoie de o viziune europeană comună a finanţelor publice. Sunt de acord, dar pentru un continent inovant, fără emisii de carbon, just şi prosper. Austeritatea nu trebuie să fie un proiect politic pentru Europa. Aceasta este poziţia pe care o voi apăra în numele Franţei şi la cererea preşedintelui Macrou, pentru negocierea viitorului pact financiar al Uniunii Europene.

Reporter: Vorbind la seminarul cu tema "Creştere şi climă" de la Paris, ministrul francez al economiei şi finanţelor a atras atenţia asupra momentului istoric pe care îl trăim pentru că în următorii doi-trei ani, spunea el, se vor stabili marile echilibre ale planetei pentru următorii 30 de ani, iar Europa trebuie să se concentreze pe investiţii, în special în două domenii esenţiale, securitatea continentului şi lupta împotriva schimbărilor climatice. Bugetul de stat al Franţei pe 2024, votat de Parlament luna trecută, a fost construit pe o creştere estimată la 1,4% un deficit în uşoară scădere, de 4,4% faţă de 4,9% din PIB anul acesta. Franţa mizează pe o scădere a ratei inflaţiei la aproape jumătate, de la cinci procente în prezent, la 2,6% anul viitor. Datoria publică a Franţei pe termen mediu şi lung se ridică în acest moment la peste 3 mii de miliarde de euro, iar pentru la anul guvernul intenţionează să se împrumute mai mult decât a făcut-o anul acesta. Chiar şi aşa, datoria publică ar urma să scadă uşor, pentru că vor fi plătite împrumuturi ajunse la scadenţă, obţinute anterior, cu dobânzi extrem de mici, unele aproape de 0%. (ta2)