Franţa solicită presiuni "cât mai puternice" asupra Rusiei

Liderii europeni sunt reuniţi la Bruxelles într-un summit extraordinar prelungit dedicat crizei din Ucraina.

Înainte de summit, Uniunea Europeană a anunţat că a îngheţat activele deţinute de 18 foşti deminitari ucrainieni, printre care preşedintele demis Viktor Ianukovici şi fostul premier Mykola Azarov.

Preşedintele demis Ianukovici este acuzat că ar fi deturnat fonduri publice şi le-ar fi transferat ilegal în afara ţării.

În scurt timp sunt aşteptate declaraţiile liderilor europeni, care au discutat detaliile unor posibile sancţiuni la adresa Rusiei şi totodată un ajutor financiar pentru Ucraina, care ar putea ajunge la 11 miliarde de euro.

La finalul reuniunii vor fi anunţate poziţia UE dar şi eventuale măsuri în ce priveşte situaţia din Ucraina, dar şi faţă de ceea ce premierul acestei ţări a calificat drept agresiune a Rusiei din Crimeea.

Premierul Ucrainei s-a întâlnit dimineaţă şi cu preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz care a apreciat că dreptul de autodeterminare al poporului acestei ţări ar trebui garantat de UE, iar atacarea integrităţii sale sau suveranităţii ar trebui să capete un răspund din partea Uniunii.

Premierul interimar al Ucrainei: "Este ameninţată securitatea globală"

Înainte de summit preşedintele Franţei, Francois Hollande a declarat că Europa ar trebui să exercite o presiune cât mai puternică asupra Rusiei pentru a deschide calea dialogului şi că aplicarea de sancţiuni la adresa Rusiei rămâne o opţiune.

Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite a denunţat la rândul său agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei apreciind că ar putea urma Moldova şi apoi şi alte ţări.

Premierul Ucrainei spunea şi el la conferinta de presă susţinută după ce a participat la summit că deja este ameninţată securitatea globală.

El va avea de altfel o întâlnire şi cu secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen la sediul Alianţei din Bruxelles.

La summitul de la Bruxelles România este reprezentată de preşedintele Traian Băsescu.

Preşedintele a cerut înainte ca România să fie parte implicată direct în eventuale negocieri pentru soluţionarea crizei din Crimeea.

Traian Băsescu a adus ca argumente distanţa foarte mică faţă de focarul de conflict, numărul mare de cetăţeni ucraineni vorbitori de limbă română, dar şi o independenţă redusă de importurile de gaze ruseşti fapt care ar conferi României o anumită independenţă în tratative.

Citiţi mai multe despre criza din Ucraina pe portalul nostru.