Franţa şi SUA cer plecarea de la putere a lui Bashar al-Assad

SUA intenţionează să-şi intensfice loviturile aeriene împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, în Siria şi în Irak - a declarat, la Washington, preşedintele francez, François Hollande, într-o conferinţă de presă, alături de omologul său american, Barack Obama.

Franţa nu va interveni la sol în Siria - a subliniat preşedintele francez, care s-a alăturat poziţiei americane, cerând plecarea de la putere a preşedintelui sirian, Bashar al-Assad.

Afirmaţia îl poziţionează pe Hollande în contradicţie cu dorinţa Rusiei ca subiectul Assad să fie cel puţin amânat, în condiţiile în care preşedintele francez este aşteptat joi la Moscova.

Venind după zece zile de la atcurile teroriste din Paris la Casa Albă, ca preşedinte în timp de război, cum se autodescrie, François Hollande a lansat o intensă ofensivă diplomatică în speranţa unei coordonări militare a Franţei, SUA şi Rusiei în lupta împotriva extremiştilor grupului aşa-numit Statul Islamic.

Şi aceasta nu este o misiune uşoară, în special în ce priveşte coordonarea strategiilor Washingtonuluişi Moscovei.
Hollande cere ambelor ţări să lase deoparte diviziunile lor politice privind Siria şi să lupte împotriva teroriştilor într-o unică şi amplă coaliţie.

Atât Franţa, cât şi SUA cer o tranziţie politică în Siria, care să conducă la plecarea lui Bashar al-Assad de la putere.

Rusia nu renunţă, însă, să se opună acestei soluţii. Parisul speră că preşedintele Putin îşi va reconsidera poziţia şi va lucra cu Franţa şi SUA, după ce Moscova a confirmat că o bombă a teroriştilor a doborât avionul rusesc în Peninsula Sinai, omorând 224 de oameni.

Chiar şi înaintea incidentului de astăzi, când forţele turceşti au doborât un avion de luptă rusesc la graniţa Turciei cu Siria, François Hollande a avut o misiune grea de a-l determina pe Barack Obama să accepte un parteneriat cu Moscova în ce priveşte o coordonare militară împotriva Statului Islamic. Acum, misiunea lui va fi încă şi mai dificilă.

În dezbaterile americano-franceze, viitorul Siriei pare tema cea mai presantă din perspectiva valurilor de refugiaţi, dar nu este sigur şi tema cea mai uşoară.

Deşi până la 13 noiembrie, când au avut loc atacurile teroriste din Paris, tema a avut mai puţin sensul urgenţei pentru administraţia americană. Recentele atacuri din Paris, Beirut şi Ankara, în special, presează SUA să-şi reevalueze poziţia, cel puţin parţial.

În ce-l priveşte, preşedintele Obama este presat atât acasă, în America, cât şi în străinătate, să escaladeze în mod semnificativ acţiunile militare. Liderul de la Casa Albă rezistă, însă, presiunilor şi se concentrează, în schimb, asupra determinării altor ţări de a oferi mai multe contrainformaţii, asistenţa umanitară şi militară.

"Potrivit recentului nostru acord în domeniul Intelligence, SUA vor continua să transmită rapid informaţii. După atacurile din Franţa şi ameninţările din belgia, ţările europene recunosc din ce în ce mai mult că trebuie să-şi consolideze eforturile pentru a preveni fluxul de luptători terorişti străini. Ca parte a acestor eforturi, cer Uniunii Europene să aplice, în fine, acordul de mult în lucru, care cere companiilor aeriene să furnizeze informaţii cu privire la pasageri, pentru a-i putea opri pe terorişti să intre neidentificaţi în ţările noastre. Sunt pregătit să trimit echipe de experţi americani pentru a lucra asupra acestei chestiuni cu partenerii noştri europeni", a spus Barack Obama.

Washingtonul este, cumva, intrigat de reînnoitul dialog al Parisului cu Moscova privind criza din Siria, drept care preşedintele Obama a ţinut să insiste.

"Preşedintele Hollande a fost de acord cu mine că loviturile aeriene ale Rusiei împotriva opoziţiei democratice nu fac altceva decât să încurajeze regimul Assad a cărui brutalitate a alimentat apariţia ISIS. Am convenit că Rusia ar putea juca un rol mai constructiv dacă îşi va concentra loviturile pentru a înfrânge ISIS. Preşedintele Hollande şi cu mine am fost de acord că cea mai bună cale de a aduce pace în Siria este cea convenită la Viena, care reclamă un sprijin rusesc activ pentru încetarea focului şi o tranziţie politică de la Assad la un guvern ales în mod democratic, ce poate uni poporul sirian împotriva terorismului", a precizat Barack Obama.

Franţa nu va trimite trupe terestre - a spus preşedintele Hollande, care nu a estimat un termen limită pentru plecarea de la putere a lui Assad.

"Cu privire la dată, nu o pot spune cu precizie. Ea trebuie să fie cât mai curând posibil", a declarat François Hollande.

Preşedintele francez a sugerat necesitatea unei zone de interdicţie a zborurilor. Concluzia a fost una fără echivoc, expusă în forţă de ambii preşedinţi: Franţa şi SUA nu vor trăi în frică.