Franţa şi Italia cer implicarea UE în problema imigraţiei

Franţa şi Italia solicită solidaritate din partea UE faţă de ţările care se confruntă cu problema imigraţiei, în contextul în care în Italia au intrat în primele trei luni ale anului 26.000 de clandestini tunisieni, care tind să emigreze spre Franţa.

Franţa s-a confruntat cu 52.000 de imigranţi, de cinci ori mai mulţi decât a primit Italia pe teritoriul său, a subiniat în cadrul conferinţei de presă de la Roma, premierul Silvio Berlusconi, motiv pentru liderul italian si cel francez solicită o modificare a acordului Schengen.

”Nici unul dintre noi nu vrea să nege şi să anuleze tratatul Schengen, dar în circumstanţe excepţionale credem amândoi că trebuie să existe modificări la Tratatul Schengen şi am decis să lucrăm împreună la acestea" a declarat prim ministrul italian.

Premierul Silvio Berlusconi a confirmat că împreună cu preşedintele francez Nicolas Sarkozy a trimis o scrisoare comună preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, cerând "o mai bună colaborare" ţărilor europene cu statele aflate la sud de graniţa UE, ţări care se confruntă cu provocarea imigraţiei din nordul africii.

Franţa şi Italia solicită Comisiei Europene "să analizeze posibilitatea restabilirii temporare a controalelor la graniţele interne" ale statelor membre.

Scrisoarea, al cărei text a fost distribuit la încheierea summitului franco-italian de la Roma, precizează că reinstituirea controalelor trebuie avută în vedere pentru "cazuri de dificultăţi excepţionale în gestionarea graniţelor externe comune, în condiţii care urmează să fie definite".

Foto: Premierul italian Silvio Berlusconi şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Sursa: Elena Postelnicu.

Constatând că "presiunile asupra frontierelor comune au consecinţe pentru toate statele membre", Sarkozy şi Berlusconi apreciază că "în iunie, Consiliul European trebuie să ofere impulsul politic necesar pentru depăşirea obstacolelor în ceea ce priveşte luarea unor decizii concrete care să răspundă actualelor dificultăţi".

Cei doi lideri europeni cer şi o consolidare a "mecanismelor de solidaritate financiară" pentru statele care primesc imigranţi, apreciind că este esenţial ca "UE să realizeze un regim de azil european comun". În cazul tunisienilor însă, acest azil politic nu se poate acorda, deoarece Tunisia nu trece printr-un război civil.

Pentru Berlusconi şi Sarkozy, "consolidarea agenţiei Frontex reprezintă un imperativ major", deoarece aceasta "are vocaţia de a deveni centrul unui sistem european de grăniceri".

Schimburi comerciale importante între cele două ţări

Pe de altă parte Italia şi Franţa reprezintă una pentru cealaltă cel de-al doilea partener comercial.

”Nu avem nici un motiv să ne declarăm război pe plan economic, ci trebuie să creăm împreună mari grupuri comerciale italo-franceze”, a precizat şeful statului francez referitor la cumpărarea de către marile societăţi comerciale franceze a 29% din capitalul firmei producătoare de lactate "Parmalat".

Liderul de la Paris şi-a exprimat public susţinerea pe care Franţa o acordă candidaturii lui Mario Draghi la conducerea Băncii Centrale Europene.

Italia intervine cu rachete numai asupra obiectivelor militare din Libia

În acelaşi context, cei doi demnitari au făcut apel la autorităţile de la Damasc pentru a ”opri represiunile asupra manifestanţilor”.

Preşedintele Sarkozy a subliniat că o posibilă intervenţie în Siria trebuie hotărâtă de către Organizaţia Naţiunilor Unite.

Referitor la situaţia din Libia, liderii celor două ţări propun mai multă cooperare şi ajutoare suplimentare pentru dezvoltarea ţărilor vizate, în schimbul controlului imigraţiei clandestine din partea respectivelor state africane.

Italia a acceptat să trimită avioane care să efectueze "acţiuni punctuale" contra unor "obiective militare specifice pe teritoriul libian", potrivit premierului Silvio Berlusconi.

”Nu este vorba despre bombardamente. Din presa italiană de astăzi pare că noi vom interveni aşa cum fac aliaţii noştri cu bombardamente cu muniţie cu dispersie. Nu este vorba de aşa ceva, ci de intervenţii cu rachete de o extremă precizie numai asupra obiectivelor militare şi nu asupra centrelor de civili” a explicat prim ministrul italian.

Decizia a fost aprobată deja de preşedintele republicii, Giorgio Napolitano, însă este contestată de câţiva reprezentanţi ai parlamentului italian.

Liderul formaţiunii Liga Nordului, partid din alianţa majoritară de guvernământ, Umberto Bossi, a anunţat că nu va susţine decizia şi că îl va pune pe Silvio Berlusconi într-o situaţie dificilă.