Franţa şi Germania doresc modificări ale tratatelor UE
Preşedintele Franţei, Nicholas Sarkozy, este de acord cu acordarea unor puteri sporite autorităţilor europene asupra bugetelor naţionale ale ţărilor din zona euro, potrivit Reuters.
Articol de Ionuţ Dragu, 23 Noiembrie 2011, 09:49
Potrivit preşedintelui francez Nicholas Sarkozy, citat de Reuters, Franţa şi Germania vor propune noi amendamente la tratatul Uniunii Europene, ca răspuns la criza datoriei suverane a blocului european.
Nicholas Sarkozy a declarat că împreună cu Angela Merkel "vom face în curând propuneri privind modificarea tratatelor pentru a preveni ţările de divergenţe în domeniile bugetar, economic şi fiscal".
Schimbarea tratatului Uniunii Europene (UE) este un proces greoi, notează Reuters.
Franţa şi-a apărat mult timp suveranitatea fiscală naţională şi economică iar francezii au respins propunerea de a avea o constituţie a UE prin referendumul din 2005.
Cu toate acestea, mai mulţi diplomaţi, citaţi de Reuters, au afirmat că preşedintele francez are prea puţine alternative pentru a nu susţine planul comun alături de Angela Merkel.
Acest lucru este dat de ameninţarea care planează asupra ratingului de vârf al Franţei, AAA, dar şi de ameninţarea reducerii cererii investitorilor de a deţine datorii franceze, în favoarea obligaţiunilor germane care sunt în creştere.
La numai o zi după ce costurile de împrumut ale statelor din zona euro cu economii mai slabe au crescut considerabil, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a cerut noi măsuri de combatere a crizei.
Nicholas Sarkozy a lăudat rolul Băncii Centrale Europene(BCE) în cumpărarea de cantităţi limitate de obligaţiuni din zona euro pentru a calma pieţele.
Germania se opune euro-obligaţiunilor
În acest context, Germania continuă să blocheze două dintre cele mai larg discutate variante de ieşire dintr-o criză care afectează economia mondială, anume intervenţia BCE în cumpărarea obligaţiunilor de stat, sau în emiterea în comun de obligaţiuni ale zonei euro.
Răspunsul BCE a venit prin vocea lui Jens Weidmann, care a declarat că, dacă s-ar întâmpla aceste lucruri, acţiunile băncii ar ieşi în afara atribuţiilor ei şi "ar pune sub semnul întrebării legitimitatea independenţei sale prin acceptarea unui rol de creditor pentru statele membre extrem de îndatorate".
