Franţa: pachet de reforme profunde de transformare a instituţiilor statului în următorii ani

Guvernul Franţei se angajează asupra unui pachet de reforme profunde de transformare a instituţiilor statului, în următorii ani. Prezentând o proiecţie a bugetului pe 2026, cu obiectivul de a echilibra finanţele publice - apăsate de un deficit şi o datorie foarte ridicate - premierul a anunţat un aşa-numit "an alb", fără nicio creştere a cheltuielilor şi cu economii de 44 de miliarde de euro.

Corespondenţă din Paris realizată de Daniela Coman:

Premierul François Bayrou a făcut o analiză foarte obiectivă şi aproape chirurgicală a situaţiei finanţelor statului francez, ajunse într-un impas din care este mai mult decât urgent să iasă. Cu cel mai mare deficit bugetar din zona euro, 5,8% anul trecut, şi o datorie publică uriaşă de peste 3.300 de miliarde de euro, reprezentând 114% din produsul său intern brut, Franţa se învârte într-un cerc vicios. Scăderea producţiei, creşterea datoriilor şi îmbătrânirea populaţiei fac din ce în ce mai greu de susţinut sistemul de securitate socială foarte generos, care înseamnă asistenţa medicală de stat, pensii, alte instrumente de sprijin social. Prim-ministrul a remarcat faptul că în ultimii 50 de ani niciun guvern al Franţei nu a avut un buget în echilibru, iar datoriile s-au acumulat. Toate cheltuielile vor scădea sau cel puţin vor rămâne la aceeaşi valoare ca anul acesta, singurul care va creşte fiind bugetul apărării.

Şeful guvernului François Bayrou a prezentat un plan de redresare cu două axe, reducerea datoriilor statului şi relansarea producţiei interne: Guvernul se obligă să obţină rezultate. Este nevoie de o schimbare de practici care să-i redea Franţei imaginea şi libertatea, independenţa şi suveranitatea. Acest plan pentru 2026 este doar începutul, deoarece ţara noastră are nevoie de un întreg set de reforme fundamentale, nu doar pentru a economisi, ci şi pentru a face toate instituţiile publice, naţionale şi locale mai eficiente, mai credibile, mai receptive, mai flexibile, mai uşor de înţeles.

Toţi trebuie să participe la acest efort, a cerut şeful guvernului, care a conceput o listă de zeci de măsuri pentru a-şi atinge obiectivele. Vor fi îngheţate pensiile şi toată paleta de numeroase ajutoare sociale, vor fi desfinţate agenţiile guvernamentale inutile, ca şi o mare parte din posturile de funcţionari eliberate prin ieşirea la pensie. Autorităţile locale vor primi mai puţin bani de la bugetul central, vor dispărea două zile libere din calendarul sărbătorilor legale, familiile cele mai bogate vor plăti o taxă de solidaritate. Măsuri fără precedent vizează frauda asupra sistemului social, evaluată la 13 miliarde de euro pe an, urmând să aibă loc o responsabilizare a pacienţilor şi să fie corectate toate abuzurile din spitalele de stat legate de concedii medicale, decontări integrale de medicamente şi consultaţii. Aceeaşi rigoare va fi impusă şi în cazul acordării ajutoarelor sociale şi de şomaj. O altă componentă a planului guvernului francez este încurajarea întreprinderilor industriale să producă mai mult pe teritoriul naţional, promiţând reducerea birocraţiei şi simplificarea legilor de funcţionare în economie.

Premierul François Bayrou a făcut apel ca toţi cei care nu lucrează să-şi caute un loc de muncă: Sunt convins că trebuie să reconciliem ţara noastră cu ideea de muncă. A devenit insuportabil să vedem toate afacerile meşteşugăreşti, întregul sector comercial, toate întreprinderile industriale plângându-se şi uneori chiar închizându-şi porţile pentru că nu mai găsesc salariaţi tineri, motivaţi, de care au atâta nevoie. Acest dezinteres faţă de muncă este un duşman periculos, pe care trebuie să-l combatem cu toţii.

Şeful guvernului a explicat că a ales calea reducerii cheltuielilor în locul majorării de taxe şi impozite pentru populaţie şi întreprinderi, pentru a menţine atractivitatea Franţei, pentru a nu alunga investitorii străini şi nici pe contribuabili importanţi, care ar putea evada oricând cu averi cu tot în alte ţări cu o fiscalitate mai mică. Măsurile cuprinse în planul guvernului vor continua să fie discutate cu partidele politice, cu sindicatele şi patronatele, astfel încât să întrunească un consens cât mai larg, iar legea să fie aprobată la toamnă în Parlament. Reacţiile nu s-au lăsat mult aşteptate şi sunt dintre cele mai diverse. În timp ce economiştii şi patronatele spun că se putea merge mai departe cu măsurile de austeritate bugetară, dată fiind situaţia critică în care se găseşte ţara, partidele de stânga şi de extremă dreapta ameninţă guvernul cu moţiunea de cenzură, dacă nu va renunţa la penalizarea francezilor cu venituri medii şi mici.