Franţa: Luni, zi de doliu naţional în memoria fostului preşedinte J. Chirac

Aproximativ 30 de actuali şi foşti şefi de stat şi guvern vor asista, luni, la Paris, la funeraliile oficiale ale fostului preşedinte al Franţei, Jacques Chirac.

Preşedinţii Italiei, Sergio Matarela, şi al Germaniei, Frank-Walter Steinmeier premerii belgian, Charles Michel, cel ungar, Viktor Orban, libanez, Saad Hariri, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, precum şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, care s-a declarat întotdeauna un mare admirator şi prieten al lui Jacques Chirac sunt deja aşteptaţi.

Alături de ei numeroşi lideri africani, precum şi parteneri internaţionali, acum retraşi din politică, precum fostul cancelar german, Gerhard Schroeder, fostul premier spaniol, Jose Luis Rodriguez Zapatero sau fostul preşedinte senegalez, Aboud Diouf.

După omagiul popular de duminică, luni dimineaţă, cortegiul funerar va părăsi Palatul Invalizilor, după o ceremonie cu onoruri militare, îndreptându-se spre Catedrala Saint Sulpice din centrul Parisului, pentru slujba religioasă şi ceremonia oficială, unde preşedintele Emmanuel Macron va rosti un discurs.

Vor fi prezenţi oaspeţii externi, cei 3 foşti preşedinţi ai Franţei în viaţă: Valery Giscard D’Estaing, Nicolas Sarkozy şi Francois Hollande, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului, guvernul în formulă completă, alţi demnitari francezi.

După acest moment solemn, Jacques Chirac va fi înmormântat la cimitirul Montparnasse din Paris, în cavoul familiei, alături de fiica sa, decedată acum 3 ani, o ceremonie care se va derula într-un cadru familial, extrem de restrâns.

Luni, în toată Franţa este zi de doliu naţional în memoria fostului preşedinte: mass-media audio-vizuale îşi vor adapta programele în consecinţă, iar la ora 15,00 în toate instituţiile publice şi de învăţământ va fi păstrat un minut de reculere. Imediat după acest moment, Adunarea Naţională va avea o şedinţă publică de omagiu în memoria preşedintelui Jacques Chirac.

A fost o personalitate puternică, un om politic respectat la nivel internaţional, care a marcat istoria Franţei şi a lumii: a recunoscut vina statului francez în colaborarea cu regimul nazist, a condamnat sclavia, a desfiinţat serviciul militar obligatoriu, a lansat primul program de luptă împotriva cancerului, a încurajat de timpuriu mişcările ecologiste, iar în 2003, s-a opus ca Franţa să participe la războiul din Irak, declanşat de NATO, la dorinţa Statelor Unite.

A avut o carieră politică de peste 40 de ani, ocupând trepat aproape toate funcţiile de responsabilitate până la cea de preşedinte al Republicii. În acelaşi timp, este singurul şef de stat francez condamant penal, la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru deturnare de fonduri în perioada când era primar al Parisului, condamanare primită în 2011, când ieşise deja din viaţa publică.

În conştiinţa populară, însă, poate mai mult decât oricare dintre preşedinţii de după cel de-al doilea război mondial, Jacques Chirac a fost considerat cel mai francez, întotdeauna a existat între el şi cetăţeanul de rând, un fel de compatibilitate, de empatie, cetăţenii l-au simţit mereu aproape de ei, pentru că le semana atât de mult.

Era natural şi transmitea acest sentiment prin toate gesturile şi atitudinile sale, iar francezii l-au perceput întotdeauna ca pe unul de-al lor.