Franţa - a început campania electorală pentru alegerile prezidenţiale

Războiul din Ucraina influenţează şi alegerile prezidenţiale din Franţa. Parisul a dat startul campaniei electorale oficiale. Primul tur al prezidenţialilor e programat pe 10 aprilie şi sunt 12 candidaţi, care se luptă pentru fotoliul de Elysee. Corespondenta RRA, Daniela Coman a trasat cadrul complicat în care se vor desfășura alegerile.

Daniela Coman:Candidaţii au agendele pline de mitinguri, interviuri, vizite în teritoriu, în cele 12 zile de campanie oficială, chiar dacă neoficial partidele poltice s-au lansat în competiţie încă din toamna trecută, fiecare încercând să impună în dezbaterea publică acele teme care i-ar avantaja. 12 candidaţi, 4 femei şi 8 bărbaţi, au rămas în cursă după validarea dosarelor de candidatură de către Consiliul Constituţional, autoritatea supremă în Franţa care, între alte atribuţii, supraveghează desfăşurarea legală a alegerilor şi referendumurilor. Potrivit unei largi consultări privind priorităţile şi aşteptările pe care francezii le au de la preşedintele ţării, pe primul loc se află exemplaritatea comportamentului responsabililor politici şi reducerea avantajelor ce decurg din exercitarea funcţiilor publice. Cea de-a doua preocupare este întărirea şi creşterea investiţiilor în sistemul de sănătate, ale cărui carenţe au ieşit la iveală în timpul epidemiei, o mai mare atenţie pentru persoanele handicapate şi vârstnice. Urmează creşterea puterii de cumpărare puternic afectată de inflaţie, investiţii în educaţie şi o mai bună adaptare a învăţământului la transformările de pe piaţa muncii, reindustrializarea ţării şi crearea de noi locuri de muncă, taxarea marilor profituri şi reducerea impozitelor plătite de populaţie, protecţia mediului, gestionarea deşeurilor, transporturi mai ecologice. Nu în ultimul rând, francezii doresc mai multă siguranţă pentru cetăţean şi reglementarea migraţiei. De la început se anunţa o campanie electorală atipică, după doi ani de pandemie, dar războiul din Ucraina a schimbat din mers atât comportamentul candidaţilor, cât şi al alegătorilor faţă de provocările viitoare, după cum mi-a declarat politologul Dominique Reynié, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice din Paris, director general al Fundaţiei pentru Inovaţie Politică.

Dominique Reynié: Războiul pornit de Rusia împotriva Ucrainei creează o situaţie inedită pentru alegerile prezidenţiale franceze. Este fără precedent. Nu am avut în toată istoria alegeri prezidenţiale desfăşurate într-un asemenea context, pandemie şi război. Chiar dacă războiul nu este la frontierele noastre, acest conflict îi îngrijorează mult pe francezi. În plus, este evidentă această poziţie inedită a preşedintelui în funcţie, care pare mult mai favorizat de acest context faţă de alţi foşti preşedinţi, care au candidat pentru al doilea mandat. Avantajul decurge din faptul că în condiţii de război tendinţa este de unitate în jurul preşedintelui, care este şeful armatei şi al politicii externe. Altă idee este că există un mare risc de a alege un alt preşedinte, care nu are niciun fel de experienţă într-un context atât de fragil.

Daniela Coman:Aşa cum arată sondajele de opinie, finala de acum cinci ani, Emmanuel Macron - Marine Le Pen, ar avea toate şansele să fie reediată. Actualul preşedinte este dat în frunte cu aproximativ 30% din intenţiile de vot, în creştere sensibilă de imagine în ultimele două luni, pe fondul ameninţărilor şi apoi al invaziei Rusiei în Ucraina. Chiar dacă o mare parte dintre francezi se declară nemulţumiţi de bilanţul primului său mandat, războiul de la porţile Europei înclină balanţa în favoarea lui Macron, văzut ca un lider cu o autoritate şi competenţă în relaţiile internaţionale. Rivala sa, Marine Le Pen, se află pe locul al doilea la cel puţin 10% diferenţă. Creşte în ultima perioadă candidatul stângii radicale, Jean-Luc Melanchon, liderul Partidului "Franţa Nesupusă", care se apropie periculos, fiind creditat cu aproximativ 15%. Până la locul trei, clasamentul este identic cu cel de acum cinci ani. Pe locul patru se află candidata republicanilor, dreapta tradiţională, Valérie Pécresse, cu 12%, urmată de singura excepţie a acestei campanii, fostul jurnalist Eric Zemmmour, fondatorul unei mişcări de extremă dreapta, mult mai radicală decât cea a familiei Le Pen, pentru care ar vota 9% dintre francezi. Spre coada clasamentului se află primăriţa Parisului, Anne Hidalgo, reprezentanta socialiştilor, incapabilă până acum să depăşească un descurajant 2% din intenţiile de vot.